Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România face încă un pas diplomatic pentru rezolvarea
problemei canalului Bîstroe, construit de Ucraina în Delta Dunării. Comisarul
european pentru Mediu, grecul Stavros Dimas, a promis să solicite Ucrainei
respectarea legislaţiei internaţionale în cazul Bîstroe.
Cazul Bîstroe - Canalul din Deltă, în dezbatere la Comisia Europeană
România face încă un pas diplomatic pentru rezolvarea problemei canalului Bîstroe, construit de Ucraina în Delta Dunării. Comisarul european pentru Mediu, grecul Stavros Dimas, a promis să solicite Ucrainei respectarea legislaţiei internaţionale în cazul Bîstroe.
Sprijinul lui Stavros Dimas în cazul Bîstroe a fost declarat oficial la reuniunea miniştrilor Mediului din UE, desfăşurată la Bruxelles. Oficialul european a promis că va face demersuri pe lângă autorităţile de la Kiev pentru ca Ucraina să respecte legislaţia internaţională în acest caz. Problema Bîstroe a fost înscrisă pe agenda reuniunii la capitolul Any Other Business (AOB). Totul a fost, în fapt, o informare din partea României în legătură cu nerespectarea de către Ucraina a prevederilor convenţiilor internaţionale de mediu. Atât comisarul Dimas, cât şi delegaţiile mai multor state membre UE au susţinut poziţia şi argumentele ţării noastre, asumându-şi angajamentul că vor face demersuri pe lângă Ucraina pentru respectarea legislaţiei internaţionale în ceea ce priveşte construirea canalului Bîstroe. Dimas a promis că se va adresa din nou Ucrainei în acest sens.
Citește pe Antena3.ro
RELUAREA DIALOGULUI. La reuniunea de la Bruxelles, România a cerut Comisiei Europene şi celorlalte state membre ale Uniunii să se asigure că Ucraina nu-şi va pune în aplicare decizia finală privind continuarea lucrărilor la canalul Bîstroe. Partea română a solicitat “reluarea dialogului cu toate părţile interesate, în vederea rezolvării acestei chestiuni prin deplina respectare a legislaţiei internaţionale”. Delegaţia română, condusă de ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Attila Korodi, a prezentat un document în care se precizează că la 18 ianuarie autorităţile de la Kiev au informat partea română că au luat decizia de a adânci braţul Bîstroe, pentru crearea unei căi navigabile de mare adâncime. România trage un semnal de alarmă, arătând că decizia finală a autorităţilor ucrainene privind adâncirea canalului Bîstroe reprezintă o ameninţare serioasă pentru Delta Dunării. Potrivit autorităţilor române, aceasta înseamnă că dezvoltatorul proiectului poate continua lucrările, fără să ţină cont nici de comentariile autorităţilor române şi ale publicului, nici de consultările pe baza articolului 5 al Convenţiei de la Espoo din 1991 privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Autorităţile de la Kiev sunt obligate, potrivit prevederilor Convenţiei de la Espoo, să ia în considerare poziţia României în privinţa canalului Bîstroe şi să colaboreze în continuare cu aceasta, în vederea identificării celor mai potrivite măsuri pentru eliminarea oricărui impact negativ al proiectului asupra ecosistemului Deltei Dunării.
COMISIE DE ANCHETĂ. Potrivit Comisiei de Anchetă Internaţională, constituită în temeiul prevederilor Convenţiei de la Espoo, proiectul ucrainean este susceptibil să producă un impact negativ semnificativ asupra întregii dinamici din Delta Dunării. În opinia autorităţilor de la Bucureşti, decizia Ucrainei din 18 ianuarie 2008 a fost adoptată unilateral şi prematur, încălcând consultările bilaterale pe care cele două ţări trebuiau să le aibă cu privire la acest proiect. De aceea, România consideră că Ucraina a ignorat legislaţia internaţională aplicabilă proiectelor suspecte de a avea un impact negativ asupra mediului în context transfrontalier, se arată în documentul prezentat la 3 martie de partea română la reuniunea Consiliului de Mediu de la Bruxelles. România a transmis autorităţilor de la Kiev răspunsul său cu privire la decizia finală a oficialilor ucraineni, în care partea română a precizat că abordarea ucraineană încalcă atât prevederile dreptului internaţional, cât şi angajamentele bilaterale asumate de Ucraina.
Sfidare
În documentul prezentat la Consiliul de Mediu, delegaţia română a atras atenţia că decizia Ucrainei vine într-un moment în care mai multe foruri internaţionale sunt pregătite să adopte o decizie finală cu privire la proiectul Bîstroe. Delegaţia română a amintit că, în primul rând, Comitetul de Implementare a Convenţiei de la Espoo este pe punctul de a-şi finaliza analiza privind îndeplinirea de către părţi a obligaţiilor ce le revin potrivit Convenţiei de la Espoo. Reprezentanţii Convenţiei de la Berna intenţionează să viziteze zona unde urmează să fie dezvoltat proiectul şi să supună unei expertize internaţionale întreaga documentaţie a proiectului. De aceea, decizia finală adoptată de Ucraina pune sub semnul întrebării relevanţa tuturor acestor eforturi internaţionale. Partea română a anunţat că a notificat deja toate organizaţiile internaţionale care au fost constant informate în legătură cu acest proiect încă din 2004 şi îndeosebi Convenţia de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, Convenţia de la Ramsar asupra zonelor umede de importanţă naţională, Convenţiile de la Espoo şi Aarhus, Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea şi Comisia Europeană. În document, delegaţia română şi-a reiterat speranţa că Ucraina va abandona abordarea sa
unilaterală a acestui proiect şi va respecta legislaţia internaţională.
