Studiu: România are deficit de studenţi

Tinerii din mediul rural din România au şanse foarte mici de a urma un liceu şi apoi o universitate, faţă de colegii lor de la oraş, conform unui studiu.

Aproape 30% din populaţia Uniunii Europene din grupa de vârstă 25-34 de ani va avea finalizate studiile superioare în 2020, în timp ce în România ponderea va fi de sub 15%, potrivit studiului "Introducerea unor scheme de credite pentru studenţi în România", elaborat de Banca Mondială şi Ministerul Educaţiei.

România se situează în urma altor ţări membre UE şi în ceea ce priveşte numărul de studenţi din familiile cu venituri reduse şi din mediul rural, potrivit studiului. Aproape jumătate din populaţia din grupa de vârstă 24-29 de ani, din categoria cu venitul cel mai ridicat (43%), a absolvit o formă de învăţământ superior, faţă de doar 2% şi 5% din cele două grupuri cu cel mai mic venit.

Sub aspectul pregătirii pentru învăţământul superior, studiul arată că doar 37% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 19-21 de ani, care provine din familii din mediul rural, este absol­ventă a unei forme de învăţământ secundar, faţă de 68% din cea de aceeaşi vârstă din familiile care locuiesc în urban. În parte, faptul se datorează numărului foarte mic de licee din mediul rural, ceea ce face ca aproape toţi elevii din aceste zone, care ar dori să-şi continue studiile secundare, să fie nevoiţi să meargă la un liceu din urban. Acest lucru este, de cele mai multe ori, imposibil, din cauza costurilor foarte mari.

PREA PUŢINI BANI
Raportul Băncii Mondiale prezintă şi taxele ridicate din învăţământul superior. Astfel, doar 30% din totalul celor care urmează o formă de învă­ţământ superior este reprezentat de studenţi bugetari, restul de 70% (înscrişi în anul 2007-2008) fiind nevoiţi să achite între 1.500 şi 3.500 de lei pe an, pentru finanţarea studiilor lor. De asemenea, numărul studenţilor din învăţământul superior aproape s-a triplat în ultimul deceniu, ajungând în 2007-2008 la puţin sub un milion.

Actualul nivel al cheltuielilor pentru învăţământul superior din ţara noastră, de aproximativ 0,8% din PIB, re­pre­zintă mai puţin de jumătate decât cel recomandat de UE ţărilor membre, pentru atingerea obiectivelor Lisabona.

TAXELE NU ACOPERĂ COSTURILE
Studenţii înscrişi la taxă în universităţile de stat nu aduc acestor instituţii un venit suplimentar, iar în multe cazuri sumele pe care aceştia le plătesc nu acoperă în totalitate costurile de pregătire.
Diferenţa este suportată de stat, după cum se precizează într-un studiul al Băncii Mondiale. De exemplu, la Universitatea Politehnică din Capitală, cea mai mare taxă de studii era de 2.800 de lei pe an, care acoperea doar 65% din costurile de pregătire a unui student, în timp ce la Academia de Studii Economice, studenţii cu taxă plăteau 2.400 lei pe an.

1% DIN PIB PENTRU SUPERIOR
În pofida numărului mare şi în creş­tere al studenţilor cu taxă, contribuţia privată la instituţiile de învăţământ superior nu acoperă decât 20% din cheltuielile totale ale acestor universităţi. România a cheltuit în 2008 aproape 1% din PIB cu unităţile de învăţământ superior şi cea mai mare parte a acestor cheltuieli a fost finanţată direct din surse publice. 80% din totalul banilor alocaţi pentru învăţământul superior sunt finanţate direct de la buget, pentru acoperirea costurilor zilnice de finanţare a circa 50 de universităţi de stat, în care sunt înscrişi mai mult de jumătate din studenţii români.