Summit verde la Bangkok

Oficiali din toate statele lumii s-au reunit în această săp­tă­mână la Bangkok, în Thailanda, pentru o nouă rundă de negocieri în ceea ce priveşte un tratat internaţional împotriva încălzirii globale. Este al treilea summit post-Bali, după întâlnirile de la Honolulu şi de la Tokio.

Oficiali din toate statele lumii s-au reunit în această săp­tă­mână la Bangkok, în Thailanda, pentru o nouă rundă de negocieri în ceea ce priveşte un tratat internaţional împotriva încălzirii globale. Este al treilea summit post-Bali, după întâlnirile de la Honolulu şi de la Tokio.

Tratatul ar trebui să în­lo­cu­ias­că începând din 2012 Pro­to­colul de la Kyoto şi să fie sem­nat în primăvara vii­toa­re la Compenhaga. Până şi marii po­luatori, Statele Unite ale Americii, China şi India, sunt dornici de ne­go­cieri şi au propuneri în ceea ce pri­veş­te viitorul acord. Este un prim suc­ces al summit-ului din Thailanda, după ce neînţelegerile recente de la Tokyo, când nu s-a putut stabili dacă re­ducerea emisiilor se va face glo­bal – aşa cum vrea Uniunea Euro­pea­nă – sau sectorial – aşa cum vor SUA. Cu toate acestea, atmosfera de prietenie de la reuniunea din Ho­no­lulu este departe de a se repeta.

PROBLEMA DEŞERTIFI­CĂ­RII. Prima zi de lucrări, primul re­proş: şeful Convenţiei ONU Îm­po­triva Deşertificării, Luc Gnacadja (din Benin), a arătat că statele lumii au încetinit în ultimii ani lupta îm­po­triva deşertificării, neglijând în acest fel una dintre cele mai impor­tan­te lupte împotriva încălzirii globa­le. “Vedem foarte bine că eforturile de reducere a gazelor cu efect de se­ră au limitele lor. Putem, în schimb, să ne concentrăm pe chestiunea deşertificărilor şi, rezolvând-o, să contribuim foarte uşor la lupta îm­potriva încălzirii globale. Reî­m­pă­duririle în regiunile afectate de deşert ar ajuta foarte mult. Nu în ultimul rând, îngroparea carbonului în sol nu trebuie neglijată sub nici o formă”, a spus Luc Gnacadja, citat de agenţia France Presse. Respon­sabilul ONU a criticat şi agricultura intensivă practicată pe întinse teritorii, care dăunează Planetei atât din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră, cât şi prin distrugerea solurilor, fenomen care favorizează de­şertificarea. Dacă nu se iau măsuri, consecinţele schimbărilor climatice – seceta, inundaţiile, ero­ziunea – ar putea afecta până la sfârşitul acestui secol 70% din te­renurile planetei, punând în reală dificultate mai mult de două treimi din populaţia globului. Evident, cel mai mult vor avea de suferit ţările sărace. Combaterea acestui fe­no­men, care afectează deja 800 de mili­oa­ne de oameni, punându-le în pericol hrana, ar putea fi făcută şi prin procedeul de îngropare în aceste so­luri a carbonului. Măsura ar re­pre­zenta totodată şi lupta împotriva să­răciei. Discuţiile continuă, statele participante urmând să-şi prezinte poziţia referitor la propunerile oficialului Naţiunilor Unite.

Acordul de mediu, abia după Bush

Atac la Statele Unite, ieri, la Bangkok. Responsabilii Organizaţiei Naţiunilor Unite au criticat dur lentoarea decizională din Statele Unite şi felul în care cea mai mare putere a lumii (şi unul dintre cei mai mari poluatori) tratează chestiunea încălzirii globale. Toate deciziile privind un acord global privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră vor trebui să aştepte un nou preşedinte ame­rican, a afirmat unul dintre responsabilii ONU privind dosarul schimbărilor climatice. Austriacul Yvo de Boer, apropiat al fostului secretar general ONU Kofi Annan, a făcut această declaraţie în faţa presei internaţionale, arătând că în opinia sa noul acord nu va putea fi semnat la Copenhaga, ci abia spre sfârşitul lui 2009. “Sunt prea multe subiecte pe care ţările puternic industrializate le evită deocamdată”, a spus de Boer, citat de France Presse.

alexandru.nastase@jurnalul.ro