Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Oficiali din toate statele lumii s-au reunit în această săptămână
la Bangkok, în
Thailanda, pentru o nouă rundă de negocieri în ceea ce priveşte un tratat
internaţional împotriva încălzirii globale. Este al treilea summit post-Bali,
după întâlnirile de la Honolulu
şi de la Tokio.
Oficiali din toate statele lumii s-au reunit în această săptămână la Bangkok, în Thailanda, pentru o nouă rundă de negocieri în ceea ce priveşte un tratat internaţional împotriva încălzirii globale. Este al treilea summit post-Bali, după întâlnirile de la Honolulu şi de la Tokio.
Tratatul ar trebui să înlocuiască începând din 2012 Protocolul de la Kyoto şi să fie semnat în primăvara viitoare la Compenhaga. Până şi marii poluatori, Statele Unite ale Americii, China şi India, sunt dornici de negocieri şi au propuneri în ceea ce priveşte viitorul acord. Este un prim succes al summit-ului din Thailanda, după ce neînţelegerile recente de la Tokyo, când nu s-a putut stabili dacă reducerea emisiilor se va face global – aşa cum vrea Uniunea Europeană – sau sectorial – aşa cum vor SUA. Cu toate acestea, atmosfera de prietenie de la reuniunea din Honolulu este departe de a se repeta.
PROBLEMA DEŞERTIFICĂRII. Prima zi de lucrări, primul reproş: şeful Convenţiei ONU Împotriva Deşertificării, Luc Gnacadja (din Benin), a arătat că statele lumii au încetinit în ultimii ani lupta împotriva deşertificării, neglijând în acest fel una dintre cele mai importante lupte împotriva încălzirii globale. “Vedem foarte bine că eforturile de reducere a gazelor cu efect de seră au limitele lor. Putem, în schimb, să ne concentrăm pe chestiunea deşertificărilor şi, rezolvând-o, să contribuim foarte uşor la lupta împotriva încălzirii globale. Reîmpăduririle în regiunile afectate de deşert ar ajuta foarte mult. Nu în ultimul rând, îngroparea carbonului în sol nu trebuie neglijată sub nici o formă”, a spus Luc Gnacadja, citat de agenţia France Presse. Responsabilul ONU a criticat şi agricultura intensivă practicată pe întinse teritorii, care dăunează Planetei atât din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră, cât şi prin distrugerea solurilor, fenomen care favorizează deşertificarea. Dacă nu se iau măsuri, consecinţele schimbărilor climatice – seceta, inundaţiile, eroziunea – ar putea afecta până la sfârşitul acestui secol 70% din terenurile planetei, punând în reală dificultate mai mult de două treimi din populaţia globului. Evident, cel mai mult vor avea de suferit ţările sărace. Combaterea acestui fenomen, care afectează deja 800 de milioane de oameni, punându-le în pericol hrana, ar putea fi făcută şi prin procedeul de îngropare în aceste soluri a carbonului. Măsura ar reprezenta totodată şi lupta împotriva sărăciei. Discuţiile continuă, statele participante urmând să-şi prezinte poziţia referitor la propunerile oficialului Naţiunilor Unite.
Citește pe Antena3.ro
Acordul de mediu, abia după Bush
Atac la Statele Unite, ieri, la Bangkok. Responsabilii Organizaţiei Naţiunilor Unite au criticat dur lentoarea decizională din Statele Unite şi felul în care cea mai mare putere a lumii (şi unul dintre cei mai mari poluatori) tratează chestiunea încălzirii globale. Toate deciziile privind un acord global privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră vor trebui să aştepte un nou preşedinte american, a afirmat unul dintre responsabilii ONU privind dosarul schimbărilor climatice. Austriacul Yvo de Boer, apropiat al fostului secretar general ONU Kofi Annan, a făcut această declaraţie în faţa presei internaţionale, arătând că în opinia sa noul acord nu va putea fi semnat la Copenhaga, ci abia spre sfârşitul lui 2009. “Sunt prea multe subiecte pe care ţările puternic industrializate le evită deocamdată”, a spus de Boer, citat de France Presse.
alexandru.nastase@jurnalul.ro
