Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Uniunea Europeană va insista ca summit-ul de la Copenhaga să devină o piatră de temelie în efortul de prevenire a schimbărilor climatice, a anunşat ministrul Mediului din Suedia, Andreas Carlgren, a cărui ţară deţine Preşedinţia Uniunii Europene.
Ca lider al miniştrilor mediului din ţările membre ale Uniunii Europene, Carlgren a precizat că liderii de stat şi de guvern din Uniune au convenit că summit-ul de la Copenhaga ar trebui să conducă la un acord cu valoare juridică obligatorie, care să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2013, un acord construit pe baza Protocolului de la Kyoto şi încorporând toate elementele esenţiale ale acestuia. "Au fost discuţii privitoare la o soluţie în doi paşi, dar pentru Uniunea Europeană acordul de la Copenhaga trebuie să fie singurul pasul. Acest acord cu valoare obligatorie trebuie să fie transpus într-un text ratificabil, şi acest fapt trebuie să se producă într-un interval de timp clar precizat. Conţinutul, fondul trebuie deja să se regăsească în acest acord ambiţios, chestiunile de calendar urmînd să jaloneze doar aspectele de natură tehnică", a declarat Carlgren. Acesta a precizat că acordul de la Copenhaga trebuie să prevadă reduceri ale emisiilor suficiente pentru a atinge obiectivul global de limitare a creştere temperaturii globale la mai puţin de 2°Celsius.
MĂSURI URGENTE. Prin intermediul acestui acord ţările industrializate se obligă să reducă emisiile la nivelul tuturor ramurilor economice care sunt generatoare de astfel de emisii, urmând de asemenea ca obiectivele privind emisiile tuturor ţărilor industrializate să fie cuprinse într-un singur acord. Cele mai avansate ţări în curs de dezvoltare trebuie să îşi asumă măsuri destinate aducerii emisiilor proprii sub nivelul business-as-usual, în special economiile mari şi cele care sînt producătoare majore de emisii de gaze cu efect de seră (GES). Acordul de la Copenhaga trebuie să oblige ţările industrializate să promoveze suport financiar imediat (2010-2012) pentru măsurile destinate prevenirii schimbărilor climatice în ţările în curs de dezvoltare. Uniunea Europeană mai cere crearea un sistem pentru asigurarea de suport pe termen lung pentru reducerea emisiilor de GES în ţările în curs de dezvoltare, suport acoperind activităţile privind adaptarea, cooperarea tehnologică şi transferul de tehnologii. În sfârşit, acordul trebuie să conţină un mecanism de revizuire, astfel încât măsurile necesare să poată fi ajustate potrivit noilor evidenţe ştiinţifice ce urmează să apară.
REDUCERI MASIVE DE EMISII DE GAZE CU EFECT DE SERĂ. Andreas Carlgren a subliniat că acordul de la Copenhaga trebuie să deschidă calea către măsuri imediate, fără să mai aştepte anul 2013, când va expira Protocolul de la Kyoto. Uniunea Europeană insistă puternic pentru finanţarea măsurilor destinate adaptării şi a iniţiativelor privind oprirea devastării pădurilor tropicale. "Acţiunea rapidă este crucială pentru a şansa de a păstra încălzirea globală sub 2°C", a spus reprezentantul Preşedinţiei UE. Referitor la mandatul Uniunii Europene pentru COP15, acesta prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în ţările UE cu 80%-95% până în anul 2050, comparativ cu anul 1990. De asemenea, indiferent de acţiunile celorlalţi mari poluatori, Uniunea Europeană va reduce emisiile sale cu 20% până în anul 2020, dar intenţionează să crească obiectivul propriu privind pragul de diminuare a emisiilor până la 30%, dacă şi celelalte părţi sunt dispuse să-şi asume angajamente similare. Emisiile din transportul internaţional trebuie reduse cu 10 procente, pentru transportul aerian, şi cu 20% pentru transportul maritim. Conferinţa de la Copenhaga trebuie să conducă la folosirea beneficiilor din transportul aerian şi maritim pentru susţinerea iniţiativelor din ţările în curs de dezoltare, în special ale celor mai sărace.
STOP DISTRUGERILOR! Devastarea pădurilor tropicale trebuie înjumătăţită până în anul 2020 şi stopată până în anul 2030, iar Conferinţa de la Copenhaga trebuie să ia decizii în acest sens, dar şi pentru susţinerea reîmpăduririlor, singurul cale de reducere a emisiilor în acest sector. Andreas Carlgren a subliniat rolul puternic proactiv al Uniunii Europene şi oferta foarte consistentă destinată prevenirii schimbărilor climatice, arătând că aşteaptă abordări similare şi de la celelalte părţi şi dorind să folosească ţinta mai amibiţioasă de reducere cu 30% a emisiilor de GES ca pe o pârghie în acest sens. "Acţiunile propuse în acest moment nu sunt suficiente pentru a atinge obiectivul 2°C. Uniunea Europeană va continua să preseze pentru angajamente mai ferme şi mai adecvate din partea tuturor şi este dispusă să furnizeze conduita de lider necesară, în acest sens", a concluzionat Andreas Carlgren poziţia Uniunii Europene la Conferinţa Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice.
Citește pe Antena3.ro
