Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Temperatura medie globală a crescut, în ultimii 100 de ani, cu 0,85 de grade Celsius, iar oceanul planetar cu 20 de centimetri, ceea ce pare a fi puţin, dar nu este, a menţionat, joi, Roxana Bojariu, specialist Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) şi expert în Grupul interguvernamental pe Schimbări Climatice, în cadrul unei dezbateri organizate de reţeaua Bankwatch România, pe tema Conferinţei pe Schimbări Climatice ce va avea loc în luna decembrie la Paris,
'Am ajuns la concluzia că pentru a fi folositori ca specialişti trebuie cumva să ieşim din cadrul breslei şi să explicăm lucrurile pe înţelesul societăţii. Efectul de seră intensificat reprezintă cauza schimbării climatice actuale. Fără aceste gaze din atmosfera terestră, temperatura planetei ar fi fost cu 33 de grade mai mare. Problema este ce se întâmplă când creşte concentraţia acestor gaze, apare şi creşterea acestei cantităţi care duce la efectul de seră. Creşterea temperaturii globale este cel mai uşor de exemplificat (...) În ultimii 100 de ani, temperatura medie globală a crescut cu 0,85 grade Celsius faţă de nivelul preindustrial, de la 1.750. De asemenea, nivelul oceanului planetar a crescut cu 20 de centimetri, în ultimii 100 de ani, ceea ce pare că ar fi puţin, dar nu este. Lucrurile continuă şi se accelerează în viitor, din păcate. În 95% dintre cazuri, acţiunile umane au condus la fenomenul de încălzirea globală. Restul până la 100% pot fi cauze naturale, precum aciditatea oceanelor. În ceea ce priveşte schimbarea climei în România, putem spune că ţara noastră nu are cum să lipsească din tabloul general', a subliniat Bojariu.
Asociaţia Bankwatch România, Greenpeace România, 2Celsius şi Institutul Cultural Francez a organizat, joi, o sesiune informativă pe tema Conferinţei pe Schimbări Climatice ce va avea loc în luna decembrie la Paris.
Franţa a fost numită oficial ţară gazdă a celei de-a 21-a Conferinţe a părţilor la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (Paris Climat 2015), care va avea loc între 30 noiembrie şi 11 decembrie. COP21, care se mai numeşte şi 'Paris 2015', va fi una dintre cele mai importante conferinţe internaţionale pe teritoriul francez.
Pe baza lucrărilor de la COP20 de la Lima din 2014 trebuie să se ajungă în decembrie 2015 la un ansamblu de decizii, precum un acord ambiţios şi obligatoriu în faţa provocărilor impuse de schimbările climatice care s-ar aplica tuturor ţărilor, cuantumul contribuţiilor naţionale, finanţarea luptei împotriva schimbărilor climatice (o primă capitalizare a Fondului Verde în valoare de 9,3 miliarde dolari - din care aproape un miliard din partea Franţei a fost deja realizată) şi iniţiativele dezvoltate la nivel infra-statal, de către comunităţile locale, societatea civilă şi de mediul de afaceri.
În cadrul conferinţei sunt aşteptate să participe 40.000 de persoane din 96 de ţări, precum şi 3.000 de jurnalişti.
În 2014, Summit-ul de mediu de la Lima a avut ca principal scop stabilirea elementelor de bază ale unui acord care ar urma să fie adoptat la reuniunea la vârf din 2015, pentru înlocuirea, din 2020, a Protocolului de la Kyoto de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Unul dintre aspectele care au dus la blocarea tratativelor de la Lima a fost diferenţierea între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, marile state emergente solicitând celor bogate să-şi asume eforturi suplimentare, având în vedere în răspunderea lor istorică în privinţa schimbărilor climatice. Preşedintele Conferinţei ONU asupra schimbărilor climatice (COP20), ministrul peruan al Mediului, Manuel Pulgar Vidal, a decis prelungirea cu 30 de ore a Summit-ului de la Lima, tocmai pentru a se continue negocierile pentru adoptarea unei decizii oficiale în perspectiva summitului din 2015, de la Paris.
În cele din urmă, ţările negociatoare au ajuns la un acord privind viitoarele lor angajamente ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Astfel, angajamentele ar trebui să permită o reduce globală a emisiilor de gaze de la 40% la 70% până în 2050, o măsură absolut necesară pentru a putea limita creşterea temperaturii globale la două grade Celsius faţă de epoca preindustrială.
La reuniunea de la Lima au participat aproximativ 10.300 de delegaţi din 195 de ţări.
