Top: cele mai scumpe piste pentru biciclete. Din gard în zid cu pista de biciclete

Proiectele pentru piste de bicicletă par preferatele primăriilor din toată ţara, iar investiţiile pe cât sunt de mari, pe atât sunt de inutile. Construite cu bani de la UE, de la bugetele locale sau de la Ministerul Mediului, aceste piste sunt un permanent subiect de scan-dal. Multe dintre ele se termină brusc, într-un zid sau într-un gard. Uneori, chiar direct într-o parcare auto.

În aprilie 2014, Primăria Capitalei anunţa o investiţie de 10 milioane de euro pentru amenajarea unei noi piste pentru biciclişti, de 99,9 kilometri, după ce în 2008 şi 2010 mai plătise 11 milioane de euro pentu 122 kilometri (celebrii kilo­metri de dungi galbene care împânziseră Bucureştiul). Proiectul a fost aprobat de consilierii generali pe 29 aprilie, după ce, tot în aceeaşi zi, fusese respins. Potrivit informaţi­ilor furnizate de Administraţia Străzilor, primii 60 de km de pistă s-au realizat în 2008, cu o investiţie de 5 milioane de lei (1,1 mil. euro). Dungile galbene de pe trotuarele din Capitală au fost construite de firma Marcatin şi proiectate de firma Global Service. Pistele nu au fost semaforizate şi ceva mai târziu au şi fost închise.
Persistenţa în investiţii fără rost
În 2010 s-au realizat încă 68 km de piste, care au costat 50 de milioane de lei (cca. 10 milioane de euro, adică aproape 150.000 de euro pe kilometru), construite de firmele Dumava şi UTI Trafic, proiectant fiind firma Search Corporation. În preţ a intrat şi montarea semafoarelor pentru biciclete, numai în anumite locuri, ceea ce a condus la o aberaţie în aplicarea legii, pentru că bicicletele pot traversa pe trecerea de pietoni doar dacă există semafor . În 2012, Poliţia Rutieră a închis circa 80% dintre pistele de 11 milioane de euro, din prima tranşă, pentru că erau nefunc­ţionale. Pentru noul proiect, investiţia este de 10 milioane de euro pentru amena­jarea, pe 61 de străzi, a 99,9 kilo­metri de piste noi pentru biciclete, 78 de parcări pentru biciclete şi 18 centre de închiriere. Proiectul a fost demarat la începutul lunii iulie 2014. Finanţarea investiţiei se face din sumele încasate de Ministerul Mediului, din tranzacţionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Timişoara excelează la capitolul piste pentru biciclişti, cu speci­ficaţia că multe dintre ele se termină brusc, în ziduri, garduri sau direct în câmp. Oraşul are 5 km de pistă pe malurile Begăi, care fac parte dintr-un proiect mai mare, de reabilitare a trotuarelor, de 51,6 milioane de lei, cu aproape 30 de milioane de lei de la UE. Pista de 37 km, care a costat 2,7 milioane euro, ar trebui să lege Timişoara de Zrenjanin, dar până va fi deschis un punct de trecere, se termină în câmp. Pe o porțiune pe circa 20 de metri, pista e şerpuită, foarte îngustă şi întreruptă în mai multe locuri, pe malul Begăi, aproape de podul feroviar Modoș. Iar pe strada Orion se termină brusc, în zidul de beton al unor garaje.