TRAFIC GREU - Băi de nămol la Pasajul Basarab

A venit, a venit toamna / acoperă-mi maşina cu ceva... să nu mai facă băi de noroi prin zona viitorului pasaj Basarab, că de când a-nceput ploaia-n Bucureşti, praful s-a transformat în mocirlă. În rest, dacă avem treabă prin zonă, e bine să ne înarmăm cu multă răbdare, pentru că în mai puţin de 50 de minute nu o traversăm la oră de vârf.

A venit, a venit toamna / acoperă-mi maşina cu ceva... să nu mai facă băi de noroi prin zona viitorului pasaj Basarab, că de când a-nceput ploaia-n Bucureşti, praful s-a transformat în mocirlă. În rest, dacă avem treabă prin zonă, e bine să ne înarmăm cu multă răbdare, pentru că în mai puţin de 50 de minute nu o traversăm la oră de vârf.

Plecăm la drum spre marea aventură din umbra marelui pod, viitoare ctitorie-copil-de-suflet al foştilor doi primari ai Capitalei, Băsescu şi Videanu: îndelung aşteptatul pasaj Basarab. De la Grozăveşti spre Gara de Nord scapă cine poate. Degeaba îţi duci maşina la spălătorie, că după ce treci cu greu de toate obstacolele, oricum e neagră. Mai rău e dacă te grăbeşti pe porţiunea asta, sau dacă nu stai bine cu nervii... După primele 20 de minute de claxoane, înjurături din toate părţile şi manevre zadarnice, am vrea să coborâm şi s-o luăm pe jos. Dar asta poate fi o soluţie numai dacă ai bocanci sau cizme de cauciuc, pentru că pietonii o duc cel mai rău prin mocirla de sub viitorul pod. Încă n-am ajuns la gară, iar maşinile din jur sunt aşezate haotic, parcă aruncate fără discernământ de undeva de sus.

Blonde şi balize

O blondă din faţa noastră a-ncercat să iasă din cârd şi-a reuşit să blocheze două sensuri de mers. Nu-i nimic, oricum nu se circula. Noi mergem mai departe, frumos încolonaţi, evitând porţiunile închise circulaţiei. De-o parte şi de cealaltă ne veghează rândurile de balize care delimitează plastic – la propriu – sensurile de mers. Printre ele şi pe deasupra lor trec pietoni halucinaţi de trafic, transformaţi în obstacole mobile. Unii s-au rătăcit prin noroi, alţii se grăbesc să traverseze. Iar peisajul e pitoresc, numa’ bun de contemplat cât stai la coadă spre gară. Mai că-ţi vin în minte frumoasele versuri ale lui Dan Deşliu: "Clipă stai, opreşte-ţi zborul / se prăvale compresorul... ", în contemporana epocă de aur a şantierelor stradale.

15 luni şi la mai mare...

Viitor de aur ţara noastră are, cu atâtea lucrări de construcţii în Bucureşti! Ai putea spera să se termine repede şantierul şi să se circule ca-n vis între Şoseaua Grozăveşti şi Gara Basarab, între Bulevardul Nicolae Titulescu, peste Calea Griviţei, spre Dinicu Golescu, pe deasupra intersecţiei Plevnei – Orhideelor – Giuleşti şi înapoi, spre Podul Grozăveşti, aşa cum ne arată macheta a ceea ce va să fie Pasajul Basarab.
Dar dacă mai consulţi şi contractul, unde vezi că termenul de finalizare s-a decalat deja cu 15 luni, iar problemele care-au intervenit pe parcursul construcţiei nu s-au rezolvat încă, visul cu pricina devine brusc cel mai urât coşmar. Unii spun că s-ar putea termina prin 2014.

Au plecat şi l-aiu lăsat

La-nceput au fost exproprierile. Apoi reţelele electrice şi Apa Nova. În drumul pasajului stau acum o şaormărie care vrea 700.000 de euro şi alţi opt pro­prietari care se judecă în instanţă cu Primăria, iar reţelele de electricitate şi de apă nu au fost încă deviate. Firmele asociate, Astaldi SPA, din Italia, şi FCC Construccion SA, din Spania, care construiesc pasajul, spun că n-au nici o vină pentru întârzierea cu 15 luni, greşeala fiind a municipalităţii, care nu a terminat exproprierile, nu a deviat reţelele electrice şi nu a dat toţi banii pentru lucrare. Adică echipa lui Videanu, în frunte cu Gheorghe Udrişte, fostul director de la Infrastructură, a început lucrarea înainte de a avea terenul, fără să ia în calcul nici costurile reale, nici timpul necesar pentru negocieri cu proprietarii, despăgubiri pentru terenuri şi devierile reţelelor de electricitate şi de apă. Acum au plecat şi-au lăsat altora problemele care trebuie rezolvate cât mai repede şi cât mai bine pentru toată lumea.

Cine repară?

Actualul primar general, Sorin Oprescu, a cerut suplimentarea fondurilor pentru pasaj. Lucrările de construcţie au început în noiembrie 2006 şi ar fi trebuit să se finalizeze în 28 de luni, dar sunt întrerupte mereu de diverse probleme. Pasajul suprateran va avea o lungime totală de aproape 2 kilometri, e construit cu beton C 60/75, o clasă superioară, folosită pentru prima dată în România şi costa iniţial 139,5 milioane de euro. Firma Asaldi notificase Primăria pentru neplata datoriilor, ori un proces între municipalitate şi firma constructoare ar prelungi şi mai mult blocajele din trafic. Problemele sunt încă multe şi departe de a fi rezolvate, iar până la primăvară ne vom bălăci în noroi în zona lucrărilor.