Ucraina, tare in clanţă

Ucrainenii i-au luat tare ieri pe romăni la dezbaterea publică privind studiul de impact al canalului Bistroe organizată in temeiul prevederilor Convenţiei ESPOO.

Ucrainenii i-au luat tare ieri pe romăni la dezbaterea publică privind studiul de impact al Canalului Bistroe organizată in temeiul prevederilor convenţiei ESPOO.


Prezentă ieri la Tulcea la dezbaterea despre studiul de impact al Canalului Bistroe, delegaţia ucraineană nu a recunoscut nici una dintre acuzaţiile aduse de partea romănă de trei ani incoace şi, mai mult decăt atăt, au acuzat partea romănă de rea credinţă.
Delegaţia ucraineană a numărat 36 de persoane, dintre care reprezentanţi ai diverselor universităţi (precum cele din Odessa şi Harkov), institute de cercetare, firme de proiectare (Delta Lotsmon) şi ai ministerelor Mediului şi Transporturilor. La răndul ei, delegaţia romănă a fost reprezentantă de secretarul de stat din Ministerul Mediului Silviu Stoica, guvernatorul rezervaţiei Delta Dunării, Paul Coronov, Ovidiu Năftănăilă de la Ministerul de Externe şi mai mulţi ecologişti de la organizaţiile neguvernamentale.


AGRESIVI. In prima parte a intălnirii, ucrainenii şi-au prezentat in linii mari proiectul, partea a doua fiind rezervată "ripostei" părţii romăne. Reprezentanţii Kievului au susţinut trei prezentări, una mai agresivă decăt cealaltă la adresa Romăniei, a căror concluzie s-a vrut faptul că Ucraina "nu incalcă nici o convenţie internaţională, respectă toate acordurile, a informat permanent Romănia despre proiectul Bistroe", iar canalul ucigaş din Deltă "nu are de fapt impact transfrontalier".


Reprezentantul Institutului Transproiect din Ucraina, proiectantul general al canalului Bistroe, a precizat că Ucraina se preocupă incă din 1992 de găsirea unei căi navigabile intre Dunăre şi Marea Neagră prin Ucraina, la nord de braţul Chilia. El a spus că au existat nouă variante posibile, atăt pe canale existente, căt şi pe canale care ar fi urmat să fie construite, absolut toate acestea trecănd pe teritoriul rezervaţiei biosferei. "După elaborări indelungate, unde au participat multe colective ştiinţifice, care au luat in considerare factori economici, ecologici şi sociali, ne-am oprit pe varianta prin braţul Bistroe. Atenţia cea mai mare a fost acordată factorilor ecologici. Canalul Dunăre Marea Neagră nu este real. La categoria «canal» pot fi trecuţi numai 3,5 kilometri la intrarea dinspre Marea Neagră inspre braţul Bistroe, acolo unde există bara Bistroe. Restul lungimii pănă la Reni e cale navigabilă naturală, nu canal. Vom face doar căteva dragări de praguri intre Vălcovo şi Ismail, adică lucrări care se fac pe orice rău din lume", a spus ucraineanul. El a mai declarat că direcţia canalului a fost aleasă astfel incăt să influenţeze la minimum situaţia ecologică din zonă. "Digurile impotriva valurilor, spre deosebire de metodele internaţionale, folosite şi la canalul Sulina, nu sunt diguri paralele. Digul nostru porneşte de la păstrarea condiţiilor pentru coloniile de păsări. Digul de direcţie a fost găndit in aşa fel incăt să păstreze debitele de apă de pe braţ. Debitul va rămăne natural." Ucrainenii susţin că au făcut monitorizări de mediu cu mult inainte de inceperea lucrărilor, au informat Romănia despre aceste monitorizări şi acestea au arătat, potrivit vecinilor noştri, că nu există impact transfrontalier.
Ucraina şi-a declarat disponibilitatea de a lucra cu Romănia pe acest proiect bilateral, ţara vecină fiind gata să atragă organizaţii nonguvernamentale in acest proiect.


REACŢII BIZARE. In partea a doua a discuţiei, delegaţia romănă a incercat să demonteze argumentele atăt de sigure ale ucrainenilor. Cu voci mai timide (venind din partea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării), dar şi mai răstite (organizaţiile nonguvernamentale de mediu, cercetători şi oameni de ştiinţă de la institute de specialitate din ţară), romănii le-au adus aminte ucrainenilor că Bistroe poate afecta pănza freatică din zona Pădurii Letea, cea mai mare colonie de pelican comun din Europa, de la Roşca-Buhaiova, alte specii de plante şi animale şi ecosistemele din Marea Neagră. In plus, guvernatorul Paul Cononov nu a scos nici un sunet, spre deosebire de fostul guvernator Virgil Munteanu, care in timpul mandatului său era una dintre "locomotivele" anti-Bistroe.


Ucrainenii n-au părut afectaţi cănd li s-a amintit că in 2002 o comisie comună a Convenţiei internaţionale RAMSAR şi a Programului UNESCO Omul şi Biosfera au catalogat proiectul din Delta Dunării drept cel care va avea cel mai mare impact de mediu. Vecinii de la nord de Braţul Chilia au ţinut-o pe-a lor, motivănd că datele pe care ei le deţin sunt singurele corecte şi negănd orice alte studii prezentate de partea romănă şi de comunitatea internaţională.

"Muştruluirile" diplomatice la adresa Ucrainei venite de trei ani incoace atăt de la Departamentul de Stat al SUA, de la Germani, căt şi de la mai multe convenţii internaţionale (Ucraina incalcă, realizănd Bistroe, 16 tratate de mediu, trei de navigaţie şi Tratatul bilateral cu Romănia) nu au fost nici ele comentate prea mult de partea ucraineană. In 2005, Convenţia RAMSAR a refuzat să mai acorde granturi pentru Ucraina pănă cănd Kievul nu işi va respecta inţelegerile internaţionale pe care le incalcă in acest moment. Partea romănă a propus o nouă intălnire la 28 iulie, la care să se răspundă altor intrebări pe tema studiului de impact al canalului venite de la publicul romănesc. Ucrainenii au anunţat că vor ţine dezbateri publice pe tema Bistroe pe site-ul www.delta-pilot.com.ua. Viitoarea dezbatere ar urma să aibă loc la 25 iulie, fiind aşteptate intrebări şi din partea romănă.

Acuzele vecinilor

Ucrainenii au promis ieri că, dacă in timp se va constata că proiectul Bistroe are impact asupra mediului, atunci vor plăti daune sau vor renunţa la proiect. Delegaţia Kievului a acuzat Romănia că face lucrări in Deltă cu posibil impact transfrontalier: "La 14 iunie, Guvernul Romăniei a aprobat un proiect de curăţare a canalelor Deltei, lucrări cu posibil impact transfrontalier despre care vă cerem informaţii suplimentare. Ar fi interesant să aflăm şi care este impactul Canalului Sulina asupra Deltei Dunării. Nu in ultimul rănd, am vrea să facem un schimb de informaţii pentru publicaţiile ştiinţifice din Ucraina in chestiunea Deltei Dunării". Pe de altă parte, statistica realizată de Comisia Dunării de Jos arată că, in 1954, 40% din navigaţie se desfăşura pe B şi 60% pe Sulina. Ucrainenii au uitat insă să menţioneze care este diferenţa dintre navele de acum 100 de ani, din anii ’50, şi cele de astăzi.Â