Un cartier numit Cuba

Ambasada Cubei şi Institutul Cervantes au avut inspirata idee de a aduce în Bucureşti mai multe filme realizate în Cuba, începând cu anii ’60 şi până la filme foarte recente, pentru a împărtăşi publicului român o parte mai mare din această cultură.

Muzica, dansul sau renumi­tele ţigări sunt doar câ­teva dintre ste­reo­tipurile prin care privim astăzi Cuba, o ţară pe cât de proscrisă, mai ales din cauza Răz­boiului Rece, pe atât de plină de şarm. Ambasada Cubei şi Institutul Cervantes au avut inspirata idee de a aduce în Bucureşti mai multe filme realizate în Cuba, începând cu anii ’60 şi până la filme foarte recente, pentru a împărtăşi publicului român o parte mai mare din această cultură. Acest proiect s-a concretizat în “Zilele Filmului Cubanez”, care s-a încheiat vineri.

ANII ’50. Fumul unei Ha­vana aglomerate, ce trece peste stră­duţe pline de copii care se joacă cu mingea, printre maşini vechi. Undeva, la marginea unui cartier, mai multe cearşafuri se mişcă, întrezărind un peisaj unde zac mai multe maşini părăsite. Parcă seamănă cu ce ne imaginăm despre Cuba, nu? Dar cu toate acestea, ceea ce te uimeşte cel mai tare la filmele cubaneze este, culmea, fami­lia­ritatea personajelor. Oamenii apar ca şi când i-ai şti de un­deva. Deşi sunt extravaganţi, plini de originalitate, ei (văzuţi prin ecran) sunt mărturia că până şi în Cuba trăiesc oameni, se în­drăgostesc, suferă din di­verse motive, se îm­bolnăvesc şi, uneori, chiar... mor.

FILME. O dată cu revolutia politică, Cuba a cunoscut şi o “revoluţie” cinematografică. Humberto Solas şi Tomas Gu­tierrez Alea sunt consideraţi a fi cei mai im­portanţi regizori cu­banezi. Şi-au început activitatea imediat după revoluţie şi au beneficiat de fondurile unui institut de ajutorare a talentelor ar­tistice.

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

“Amintiri despre subdezvoltare”, unul dintre cele mai im­portante filme ale lui Alea a fost prezentat vineri la des­chiderea Zilelor Filmului Cu­banez, fiind ales de către Fe­deraţia Inter­naţională a Clu­burilor de Film printre cele mai bune filme ale istoriei cinematografiei. Peli­culele prezentate în cadrul Zilelor Filmului Cubanez au adus şi alte pro­ducţii premiate interna­ţio­nal. Astfel, “Cartierul Cuba”, co­producţie cubanezo-spaniolă (2006), a fost premiat la Festivalurile de film de la Cartagena şi Cine Ceara din Brazilia în 2007, iar “Lista de aşteptare”, în regia lui Juan Carlos Tabia (2000), a fost no­minalizat la Premiul Goya pentru cel mai bun film străin de limbă spaniolă.

Mai aproape de cunoaşterea Cubei

“Cred că acest proiect al filmului cubanez e o călătorie necesară, pentru că ştim mult prea puţin despre cinematografia cubaneză şi pentru că începe din 1968 cu filmele lor cele mai bune”, a declarat Irina Nistor, într-un interviu acordat TVR, adăugând despre primul film din cadrul Festivalului (“Minciuni adorabile”, 1991) că “nu trebuie să ne imaginăm că este un film foarte politizant. E un film care foloseşte mult şi imagini de arhivă ce ne ajută să ne dăm seama cum stau lucrurile. O să o găsim inclusiv pe Marylin Monroe acolo, aşa încât e cât se poate de util”.