Ieri, pe Aeroportul Henri Coandă a fost inaugurat cel de-al doilea terminal impus de cerinţele aderării la Spaţiul Schengen. Acesta are o suprafaţă de 16.600 metri pătraţi, 24 de porţi de îmbarcare şi a presupus o investiţie de 60 milioane euro. Finanţarea a fost asigurată din surse proprii ale Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti şi din credite interne. Noul terminal va permite un trafic de aproape 6 milioane de pasageri pe an. Panglica a fost tăiată de Emil Boc, premierul României, Anca Boagiu, ministrul Transporturilor şi Traian Igaş, ministrul Administraţiei şi Internelor. Premierul nu s-a putut abţine să nu vorbească din nou despre ieşirea din criză, dar şi despre politica bazată pe "investiţii masive" pe care Guvernul său o susţine.
Dacă luăm în calcul faptul că proiectul Henri Coandă a început în 1991, inaugurarea de ieri nu este nici pe departe un succes al Guvernului Boc. De altfel, contractul de modernizare al Aeroportului Henri Coandă semnat cu firma Romairport este unul dintre cele mai mari şi mai vechi încheiate de AIHCB. Proiectul a fost împărţit în trei faze de execuţie, termenele de finalizare s-au prelungit, iar sumele s-au dublat. Numai pentru finalizarea etapei a II şi demararea etapei a III costurile au crescut de la 75 la 230 milioane de euro. De altfel, Anca Boagiu a subliniat că modernizarea Aeroportului Henri Coandă va continua şi că în 2015 trebuie să se ajungă la un trafic de 12.000.000 de pasageri.