Un procuror, doi judecători şi primarul din Rădăuţi, trimişi în judecată pentru corupţie

Bogdan Bărbuţă şi Mariana Daniela Prandea, judecători în cadrul Judecătoriei Rădăuţi, procurorul Dumitru Dâmbu din Suceava şi Aurel Olărean, primarul oraşului Rădăuţi, au fost trimişi în judecată de procurorii DNA pentru fapte de corupţie.

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată: omul de afaceri Constantin Gavril Babiuc, administrator SC Nikodemus "Babiuc" SRL; Isabela Zorica Vega, avocat Baroul Suceava; Constantin Mihai Prelipceanu, ofiţer de poliţie judiciară Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei (şeful Punctului Poliţiei de Frontieră Siret la momentul săvârşirii faptelor); Victoria Ţâcşă, fără ocupaţie; Ancuţa Alina Solovăstru, fără ocupaţie; Ioan Onufrei, primar al comunei Marginea, judeţul Suceava; Silvia Panţâru, pensionară; Maria Cociorvan, pensionară; SC Nikodemus-Babiuc Exim SRL.

Potrivit unui comunicat al DNA remis marţi, în perioada martie - octombrie 2005, judecătorul Bogdan Bărbuţă a pronunţat, sprijinit de Constantin Babiuc, 69 de hotărâri judecătoreşti cu încălcarea dispoziţiilor legale şi atestarea unor fapte neconforme realităţii, prin care lui Babiuc i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 41,59 ha, pe care omul de afaceri a înstrăinat-o ulterior, obţinând un profit de aproximativ 4.000.000 lei.

DNA arată că suprafaţa respectivă era iniţial împărţită în parcele, terenurile fiind supuse regimului de publicitate reală imobiliară, şi anume, regimul de Carte funciară, situaţie specifică nordului Bucovinei.

Având în vedere această situaţie de fapt, Babiuc a întâmpinat greutăţi la dobândirea celor 79 parcele (având o suprafaţă totală de 41,59 ha), al căror drept de proprietate nu putea fi transmis prin vânzare-cumpărare pe cale notarială, întrucât nu se dezbătuse succesiunea şi existau mai mulţi proprietari în co-indiviziune, iar succesorii nu îşi înscriseseră respectivul drept de proprietate în Cartea funciară.

Pentru a rezolva situaţia, Babiuc a apelat la judecătorul Bogdan Bărbuţă, căruia i-a solicitat, iar acesta din urmă a acceptat, să emită 69 de hotărâri judecătoreşti în perioada martie-octombrie 2005 cu încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare, după un plan bine elaborat.

Hotărârile respective au fost emise de judecătorul Bărbuţă prin atestarea unor fapte neconforme realităţii, utilizând înscrisuri sub semnătură privată falsificate şi cunoscând modalitatea frauduloasă în care acestea au fost încheiate şi prin vicierea procedurii de citare şi de comunicare a părţilor din cadrul acestor procese civile.

La data de 20 iunie 2006, prin sentinţa civilă nr. 1683, judecătorul Bărbuţă, în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare falsificat şi cu nerespectarea condiţiilor legale, a admis o acţiune civilă prin care a constatat existenţa dreptului de proprietate în patrimoniul unei persoane (interpusă lui Babiuc) asupra unui imobil din municipiul Rădăuţi.

Imobilul respectiv, având destinaţia magazin alimentar şi bibliotecă, a fost evaluat ulterior la suma de 150.000 euro, fiind aduse prejudicii grave de ordin pecuniar proprietarului real al imobilului şi Primăriei Municipiului Rădăuţi.

La momentul emiterii sentinţei, imobilul avea o situaţie litigioasă, dreptul de proprietate fiind recunoscut ulterior de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în 17.06.2008, ca aparţinând altei persoane, apreciată ca fiind adevăratul proprietar.

În intervalul 27 ianuarie 2011 - 3 aprilie 2014, Constantin Babiuc, cu sprijinul judecătorului Bărbuţă, a procurorului Dumitru Dâmbu şi a altor persoane, a exercitat presiuni pentru a-l determina pe adevăratul proprietar să renunţe la dreptul de proprietate asupra unei părţi din imobilul situat în municipiul Rădăuţi, în favoarea unei persoane aflate în anturajul lui Babiuc.

Punerea în executare a hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar fi devoalat maniera frauduloasă prin care o parte din imobil a fost atribuită şi, ulterior, prin vânzări succesive, a ajuns în patrimoniul unei societăţi comerciale controlate de Babiuc.

Pentru a preîntâmpina acest fapt şi pentru a ascunde urmele infracţiunii, în cursul anului 2011, la solicitarea lui Babiuc, primarul din Rădăuţi, Aurel Olărean a introdus o acţiune în rectificare, direcţionată spre judecare judecătoarei Daniela Prandea, concubina judecătorului Bărbuţă. Prin această cerere s-a solicitat instanţei să dispună rectificarea Cărţii funciare, în sensul radierii dreptului de proprietate al proprietarului real asupra imobilului.

Judecătoarea Prandea a tergiversat procesul, acordând 32 de termene, ultimul fiind stabilit la 24 iunie 2014. Prin tergiversarea procesului s-a urmărit exercitarea de presiuni asupra proprietarului real, pentru ca acesta să renunţe la dreptul de proprietate şi să semneze o convenţie.

Mai mult, Babiuc a apelat şi la procurorul-şef Dumitru Dâmbu, care, în intervalul martie - aprilie 2014, i-a solicitat unui executor judecătoresc să exercite presiuni asupra proprietarului.

În data de 22 februarie 2014, Babiuc i-a promis judecătoarei Daniela Prandea achiziţionarea unui sejur de şapte zile la un hotel din Mamaia pentru a doua jumătate a lunii iulie 2014 - începutul lunii august 2014, în schimbul tergiversării judecării dosarului.

Pentru a sprijini acţiunea de şantaj exercitată de Babiuc asupra părţii vătămate, primarul Aurel Olărean a dat dispoziţie secretarului Primăriei să semneze un contract de asistenţă juridică, în baza căruia un avocat trebuie să primească de la Primăria Municipiului Rădăuţi suma de 65.000 euro (15.000 euro onorariu de succes şi 50.000 euro onorariu fix), fără ca, pentru atribuirea contractului, să se fi organizat procedura de licitaţie.

Ca urmare a acestor demersuri, o parte din imobilul din municipiul Rădăuţi a deveni proprietatea SC Nikodemus "Babiuc" Exim SRL, al cărei reprezentat legal era Constantin Babiuc.

Pentru a ascunde natura ilicită a modului de dobândire a suprafeţei de 41,59 hectare de teren, respectiv a imobilului situat în municipiul Rădăuţi, Babiuc a înstrăinat terenul menţionat, direct sau prin intermediari, în cursul anului 2005-2007, unui concern străin, iar în anul 2011 a vândut imobilul unei societăţi comerciale, obţinând profituri în cuantum de 4.000.000 lei, respectiv 60.000 euro.

Procurorii DNA mai susţin că, în perioada 2013-2014, judecătorul Bogdan Bărbuţă a primit de la Ancuţa Solovăstru bunuri alimentare, băuturi alcoolice şi promisiunea sumei de 1.000 euro, în schimbul intervenţiei pe lângă un alt judecător din cadrul Judecătoriei Rădăuţi, pentru soluţionarea favorabilă a unui dosar.

În aceeaşi perioadă, judecătorul Bărbuţă a primit de la Victoria Ţâcşă, suma de 500 euro şi mai multe produse alimentare (ouă, carne de porc, găini),în schimbul cărora magistratul a pronunţat o hotărâre favorabilă persoanei care a dat mită şi a promis că va interveni şi la judecarea recursului.

De asemenea, în perioada martie-aprilie 2014, Bărbuţă a primit produse alimentare şi suma de 1.000 euro de la Maria Cociorvan (pensionară), în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă un judecător de la Judecătoria Rădăuţi, pentru ca acesta să pronunţe o hotărâre favorabilă într-un dosar în care fiul pensionarei avea calitatea de reclamant.

În cursul lunii ianuarie 2014, procurorul Dumitru Dâmbu i-a solicitat lui Constantin Babiuc suma de 92.000 euro, promiţând că îi va asigura acestuia protecţie judiciară, ca a urmare a cercetărilor care erau efectuate în două dosare de urmărire penală, instrumentate de către Poliţia Rădăuţi şi Direcţia Naţională Anticorupţie.

După remiterea acestei sume de bani, procurorul a intervenit pe lângă un ofiţer din cadrul IPJ Suceava, în scopul neîntocmirii unui dosar penal lui Babiuc, demers care nu a produs consecinţele urmărite de procuror.

În intervalul 19 - 22 mai 2014, Mihai Prelipceanu, ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei, a obţinut informaţii confidenţiale referitoare la situaţia procesuală a lui Constantin Babiuc, informaţii pe care i le-a comunicat la data de 24 mai 2014, cu scopul vădit de a-l sprijini pe omul de afaceri să se sustragă de la urmărirea penală.

Dosarul se va judeca la Curtea de Apel Cluj.