Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Schimbările climatice au făcut din Europa continentul care se încălzeşte cel mai rapid, potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale, iar acest lucru provoacă valuri de căldură, inundaţii, distrugeri ale zonelor costiere şi furtuni mai frecvente şi mai intense.
Pagubele economice provocate infrastructurii şi clădirilor europene de fenomenele meteorologice şi climatice extreme sunt acum de 45 de miliarde de euro pe an, de cinci ori mai mari decât în anii 1980, arată datele UE.
Chiar dacă UE are obiective ambiţioase de reducere a gazelor cu efect de seră, principala cauză a schimbărilor climatice, eforturile sale au eşuat în ceea ce priveşte adaptarea la fenomenele meteorologice extreme pe care schimbările climatice le alimentează deja, potrivit Consiliului Consultativ Ştiinţific European pentru Schimbări Climatice.
"Există o lipsă de coerenţă, o lipsă de coordonare şi, de asemenea, o lipsă de buget", a declarat preşedintele ESABCC, Ottmar Edenhofer.
Fără pregătiri mai consistente, fenomenele meteorologice extreme vor afecta şi mai mult competitivitatea UE, punând presiune pe bugetele publice şi crescând riscurile de securitate, au precizat consilierii. Aceştia au recomandat ca UE să se pregătească, în toate statele membre, pentru riscurile asociate cu o încălzire de 2,8 până la 3,3 grade Celsius până în 2100.
Acest lucru ar trebui folosit la elaborarea de politici care să ajute oamenii şi întreprinderile să se adapteze, au spus consilierii, de exemplu, prin a se asigura că nu se construiesc locuinţe în zone expuse la inundaţii, la planificarea sprijinului pentru fermierii afectaţi de secetă sau proiectarea oraşelor pentru a ajuta oamenii să se răcorească atunci când temperaturile cresc.
Temperatura medie globală este acum cu 1,4 grade Celsius mai mare decât în perioada preindustrială. Cele mai recente angajamente climatice naţionale ale ţărilor, dacă sunt realizate, ar duce totuşi la o încălzire globală de 2,3 - 2,5 grade Celsius în acest secol, potrivit ONU.
Consilierii UE au afirmat că un alt domeniu cheie îl reprezintă investiţiile în sisteme publice de avertizare timpurie şi creşterea acoperirii asigurărilor, de exemplu, prin luarea în considerare a reasigurării la nivelul UE. Doar un sfert din pierderile economice legate de climă din UE sunt asigurate în prezent.
La finele acestui an, Comisia Europeană va propune o nouă strategie privind "rezilienţa climatică", în urma dezastrelor meteorologice, inclusiv inundaţiile din 2023 din Slovenia, ale căror costuri de reconstrucţie au fost egale cu 11% din PIB-ul ţării, şi cel mai grav sezon de incendii de vegetaţie înregistrat anul trecut în Europa.
AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
