Untitled stire

Pe insula Failaka, ce apartine statului Kuwait, se locuieste de 5.000 de ani. Cultura mesopotamiana, cea ele­nistica, sasanizii, perioada islami­ca cla­sica au dominat, apoi si-au as­cuns ur­mele in pamantul acestei in­su­le din Goful Persic. Prima data a fa­cut sapaturi in insula o echipa de cer­catatori danezi, prin anii ’50. In urma cu vreo 20 de ani, kuwaitienii au invitat echipe de arheologi din mai multe ta­ri pentru a scoate la suprafata ur­mele civilizatiilor trecute si pentru a lamuri cateva momente din istoria zo­nei, aflate la trecerea de la perioada preistorica la cea istorica. Echipele strai­ne vin cu experiente diferite si acest lucru este in avantajul cu­noasterii. Populatia insulei a fost evacuata, iar in momentul in care cercetarile vor lua sfarsit, statul kuwaitian va organiza trasee turistice care vor cuprinde situri arheolo­gice si cateva muzee.

Deja au lucrat sau lucreaza in insula echipe de arheologi slovaci, georgieni, polonezi, danezi, iar de curand statul kuwaitian a invitat si o echipa de arheologi romani sa li se alature. "Este o buna ocazie pentru arheologia romaneasca de a se face remarcata pe plan international. Au mai fost arheologi romani care au lucrat in afara tarii, dar aceasta va fi prima misiune arheologica roma­neasca in strainatate. Finantarea, care inseamna cheltuieli de transport, diurna, materiale, analize, va fi sustinuta de Kuwait. Trebuie mai intai sa mergem sa vedem situl, apoi vom semna contractul. O problema este clima arida. Cea mai buna perioada pentru sapaturi este in lunile ianuarie-februarie", spune Radu Bajenaru, directorul echipei ce va merge in Kuwait.

Echipa romaneasca va fi alcatuita din 15 persoane, arheologi, dar si specialisti in alte domenii – paleo­botanist, paleozoolog, pedolog mi­neralog, topometrist, restaurator de ceramica etc. Arheologii vor fi si ei specialisti in diferite epoci: preistorie, epoca elenistica, cea romana, se­colele VI-VIII d.Hr. "Trebuie sa fim pregatiti pentru orice surprize. Pamantul ascunde orice. Daca se gaseste material numismatic mult, de exemplu, va trebui sa merg si eu acolo", spune Eugen Nicolae, director adjunct al Institutului de Arheologie "Vasile Parvan", numismat.

Contractele cercetatorilor se vor innoi anual, iar componenta echipei se poate schimba. "Pentru a forma echipa, am deschis o lista de doritori, care au fost avertizati asupra climei, asupra necesitatii de a merge acolo timp de zece saptamani pe an si a fap­tului ca se va munci aproximativ 12 ore pe zi. E prima ocazie de acest fel pe care o avem si trebuie sa dove­dim ca stim meserie", mai spune dom­­nul Nicolae. El arata ca pana acum nu a existat o vointa a statului ro­man de a finanta echipe mari de ar­heologi care sa mearga sa lucreze la situri in afara tarii, desi cercetatorii ro­mani sunt experimentati: "Vrem sa intram si noi in clubul tarilor care au arheologie buna, dar pentru asta tre­buie sa avem si misiuni in strai­natate. Cu aceasta expeditie, ne arun­cam in marele ocean arheologic!".

In situl la care au fost invitati arheologii romani sa lucreze se afla o asezare de secol VIII d.Hr. "Dupa cercetarile de suprafata, este vorba de o asezare crestina, dar orice este posibil. Pana nu sapi, nu stii ce gasesti. Aceasta este frumusetea arheologiei", explica Radu Bajenaru. El a mers pentru prima oara pe un santier arheologic in 1988: "Am sapat in Roma­nia in situri din toate perioadele, mai putin din paleolitic. Interesul meu stiintific este epoca bronzului, in spatiul nostru si in zone limitrofe. Pe santiere straine am fost doar in vizita". Adjunctul sau in echipa ce va ajunge in insula Failaka este Vlad Zirra, care are drept specializare a doua epoca a fierului, adica perioada situata intre secolele V i.Hr. – I d.Hr. "Nu ma ocup doar de geto-daci. Interesul meu merge spre o arie geografica mai mare, care cuprinde bazinul carpatic pana in sudul Bulgariei, la est catre Nistru, iar in nord-vest pana la Carpatii Padurosi." Timp de 35 de ani, a facut sapaturi in Romania si a ajuns ocazional pe santiere din strainatate.

Sapaturile din insula Failaka sunt programate sa dureze cinci ani, iar saptamanal cercetatorii vor trebui sa prezinte rapoarte referitoare la descoperirile lor. In timpul desfa­su­ra­rii misiunii si inca doi ani dupa in­che­ierea acesteia, ei vor sustine co­municari si conferinte in care isi vor expune opiniile. Dupa ce sapaturile arheologice vor fi incheiate, turistii iubitori de istorie vor putea sa admire pe viu un dialog intre civilizatii si confesiuni. Iar romanii care nu vor ajunge acolo poate vor avea ocazia sa priveasca o parte dintre obiectele descoperite in acel loc in expozitii itinerante intr-un muzeu Romania.