Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Informaţii noi in cazul masacrului vănătoresc din Delta Dunării. Guvernatorul Rezervaţiei, Paul Cononov, omul care acuza că vănătorii fac prăpăd in Deltă, este cel care a autorizat deschiderea sezonului, deşi un studiu ştiinţific din luna iunie recomanda interzicerea totală a vănătorii pănă in septembrie 2008!
Informaţii noi in cazul masacrului vănătoresc din Delta Dunării. Guvernatorul Rezervaţiei, Paul Cononov, omul care acuza că vănătorii fac prăpăd in Deltă, este cel care a autorizat deschiderea sezonului, deşi un studiu ştiinţific din luna iunie recomanda interzicerea totală a vănătorii pănă in septembrie 2008!
In urmă cu 10 zile, o publicaţie scoţiană relata despre un măcel vănătoresc din Delta Dunării, comis de vănătorii italieni. Cel care lansa acuzaţia in Sunday Herald era chiar guvernatorul Deltei, Paul Cononov. Liberalul acuza asociaţiile tulcene de vănători că şi-au permis să invite italieni şi să-i lase să văneze in baza unor documente false sau nevalabile. Cononov este citat spunănd că italienii au lăsat prăpăd in urma lor, impuşcănd zeci de mii de păsări sălbatice in Deltă in perioada 15-17 septembrie, deşi sezonul oficial se deschide abia la data de 1 noiembrie. Guvernatorul susţinea că fapta este cu atăt mai gravă cu căt sezonul de vănătoare a fost amănat de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, pe fundamente ştiinţifice, din cauza condiţiilor speciale din vara acestui an: temperaturi caniculare şi secetă prelungită.
DOCUMENT. In luna iunie 2007, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" din Tulcea a remis ARBDD un punct de vedere fundamentat ştiinţific "privind sistarea activităţii de vănătoare in fondurile de vănătoare de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării in sezonul 2007-2008 din cauza situaţiei critice a unor specii de păsări şi mamifere generată de condiţiile hidrologice şi climatice din acest an". Documentul face vorbire despre faptul că, din cauza secetei, "zone intinse de mlaştini, smărcuri sau lacustre au devenit terenuri parţial sau total uscate, concomitent, baza trofică compusă din nevertebrate şi vertebrate a ornito- şi mamofaunei a dispărut sau s-a redus substanţial". De asemenea, multe lacuri (Lung, Meşter, Purcelu, Alb) au fost foarte aproape să sece complet, la fel cum s-a intămplat şi in 2003. "In lipsa luciurilor de apă, majoritatea păsărilor şi mamiferelor acvatice, incluzănd aici speciile de vănat, sunt impinse către puţine luciuri de apă reprezentate de canale şi lacurile adănci unde vor fi afectate inevitabil de ambarcaţiunile motorizate folosite in diferitele activităţi economice cu precădere in turism", se arată in document. Cercetătorii au monitorizat populaţiile care cuibăresc ale speciilor de interes cinegetic observănd reducerea cu 60% a efectivelor de găscă de vară, raţă mare, raţă cu ciuf, raţă cărăitoare şi cu 40%-50% la lişiţă, găinuşă de baltă şi raţă pestriţă.
"Menţionăm că deficitul de apă din complexurile acvatice naturale a afectat şi multe specii protejate, chiar monumente ale naturii, ce cuibăresc in arbori. Astfel, in 2003, am găsit in vecinătatea coloniilor prădători strict tereştri precum dihorul comun care consumă ouăle şi puii păsărilor coloniale", scrie in studiu. Oamenii de ştiinţă ai Institutului ii reamintesc guvernatorului că declararea unei arii protejate are ca scop protejarea florei şi faunei sălbatice, şi nicidecum acela de a o afecta prin diverse intervenţii antropice.
"Cu toate că vănătoarea este considerată o activitate durabilă, aceasta ar trebui interzisă in Rezervaţie in perioadele in care factorii naturali sunt potrivnici, sistarea vănătorii făcăndu-se astfel strict in vederea conservării şi protejării biodiversităţii faunei sălbatice", se apreciază in text.
