Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
FNI ● Manevre disperate pentru a nu ajunge în instanţă
Cazul FNI a rămas nerezolvat, deşi, încă din anul 2000, Fondul Monetar Internaţional solicitase Guvernului român o soluţie juridică pentru despăgubirea deponenţilor din fondurile celor responsabili.
Cazul FNI a rămas nerezolvat, deşi, încă din anul 2000, Fondul Monetar Internaţional solicitase Guvernului român o soluţie juridică pentru despăgubirea deponenţilor din fondurile celor responsabili.
FNI ● Manevre disperate pentru a nu ajunge în instanţă
Cazul FNI a rămas nerezolvat, deşi, încă din anul 2000, Fondul Monetar Internaţional solicitase Guvernului român o soluţie juridică pentru despăgubirea deponenţilor din fondurile celor responsabili.
Procesul FNI se târâie prin instanţe de ani buni. Singura persoană care se află în arest – Ioana Maria Vlas – nu poate acoperi răspunderea pentru prăbuşirea fondului, considerat cea mai mare escrocherie din istoria României. Vlas nu conteneşte să ceară aducerea în faţa instanţei a lui Sorin Ovidiu Vântu; este, în opinia ei, principal artizan al golirii de bani a FNI şi intrării în incapacitate de plată.
PATRON DE PRESĂ. Sorin Ovidiu Vântu, ajuns, după evaporarea banilor, proprietarul grupului de presă Realitatea-Caţavencu, face manevre disperate să nu fie adus în instanţe. Trecerea lui pe la IGP, în urmă cu câţiva ani, a fost un eveniment pe care nu doreşte să-l mai repete, având o frică teribilă de oamenii legii. Altfel nu se explică de ce refuză prin procedee puerile să nu fie audiat. Deşi este un personaj foarte public, autorităţile îl citează la adrese de negăsit; ultima oară fiind impusă măsura aducerii lui de către Poliţie la şedinţa instanţei din 17 martie.
TRECUTUL GREU. Contactul cu justiţia este periculos mai ales pentru un om cu trecutul lui Sorin Ovidiu Vântu. În tinereţe, el a cunoscut rigorile penitenciarului, unde a ispăşit o pedeapsă pentru furt. De altfel, această pată neagră a tinereţii pare o scamă pe lângă acuzele ce pot fi puse în seama lui în procesul FNI.
IMAGINE. Sorin Ovidu Vântu încearcă să-şi repare imaginea, el fiind perceput ca principalul beneficiar al banilor de la FNI. Peste 13.000 de persoane prejudiciate de o sumă colosală – de peste 25 de miliarde de lei la nivelul anului 2000, îşi strigă nemulţumirea şi sunt revoltate de verdictele prin care s-a muşamalizat răspunderea principalilor reponsabili ai megaescrocheriei. Soţii Elena şi Aurel Beian, din Târgu- Mureş, foşti investitori la FNI, unde şi-au pierdut casa, au spart cercul justiţiei din România şi au obţinut un verdict favorabil în plângerea lor de la CEDO. Statul începe să plăteacă din banii publici erorile justiţiei, păstrând intactă puşculiţa marilor fraudatori.
LEGE. SOV este, ca patron de presă, un om care poate manevra opinia publică prin posturile tv şi ziarele din proprietate. Credibilitatea mass-media în ansamblu este pusă sub semnul întrebării atâta timp cât informaţia se află în mâinile unei asemenea persoane. Faptul că Trustul Realitatea-Caţavencu are o orientare vădit pro-Băsescu îşi are poate rădăcina şi în constrângerile la care trebuie să facă faţă patronul.
Este, poate, timpul ca organizaţiile profesionale ale ziariştilor, societatea civilă, clasa politică să propună o lege care să blocheze accesul la proprietatea mass-media a celor care au comis acte antisociale. Dacă bancherii care fraudează sistemul au interdicţie de a mai lucra în branşă, nu constituie nici o încălcare a democraţiei interzicerea celor care au făcut puşcărie pentru fraudă să fie vectori de imagine. Ar fi un act menit să însănătoşească societatea românească şi să asigure instituţiilor mass-media libertatea de exprimare.
Cazul FNI a rămas nerezolvat, deşi, încă din anul 2000, Fondul Monetar Internaţional solicitase Guvernului român o soluţie juridică pentru despăgubirea deponenţilor din fondurile celor responsabili.
Procesul FNI se târâie prin instanţe de ani buni. Singura persoană care se află în arest – Ioana Maria Vlas – nu poate acoperi răspunderea pentru prăbuşirea fondului, considerat cea mai mare escrocherie din istoria României. Vlas nu conteneşte să ceară aducerea în faţa instanţei a lui Sorin Ovidiu Vântu; este, în opinia ei, principal artizan al golirii de bani a FNI şi intrării în incapacitate de plată.
PATRON DE PRESĂ. Sorin Ovidiu Vântu, ajuns, după evaporarea banilor, proprietarul grupului de presă Realitatea-Caţavencu, face manevre disperate să nu fie adus în instanţe. Trecerea lui pe la IGP, în urmă cu câţiva ani, a fost un eveniment pe care nu doreşte să-l mai repete, având o frică teribilă de oamenii legii. Altfel nu se explică de ce refuză prin procedee puerile să nu fie audiat. Deşi este un personaj foarte public, autorităţile îl citează la adrese de negăsit; ultima oară fiind impusă măsura aducerii lui de către Poliţie la şedinţa instanţei din 17 martie.
TRECUTUL GREU. Contactul cu justiţia este periculos mai ales pentru un om cu trecutul lui Sorin Ovidiu Vântu. În tinereţe, el a cunoscut rigorile penitenciarului, unde a ispăşit o pedeapsă pentru furt. De altfel, această pată neagră a tinereţii pare o scamă pe lângă acuzele ce pot fi puse în seama lui în procesul FNI.
IMAGINE. Sorin Ovidu Vântu încearcă să-şi repare imaginea, el fiind perceput ca principalul beneficiar al banilor de la FNI. Peste 13.000 de persoane prejudiciate de o sumă colosală – de peste 25 de miliarde de lei la nivelul anului 2000, îşi strigă nemulţumirea şi sunt revoltate de verdictele prin care s-a muşamalizat răspunderea principalilor reponsabili ai megaescrocheriei. Soţii Elena şi Aurel Beian, din Târgu- Mureş, foşti investitori la FNI, unde şi-au pierdut casa, au spart cercul justiţiei din România şi au obţinut un verdict favorabil în plângerea lor de la CEDO. Statul începe să plăteacă din banii publici erorile justiţiei, păstrând intactă puşculiţa marilor fraudatori.
LEGE. SOV este, ca patron de presă, un om care poate manevra opinia publică prin posturile tv şi ziarele din proprietate. Credibilitatea mass-media în ansamblu este pusă sub semnul întrebării atâta timp cât informaţia se află în mâinile unei asemenea persoane. Faptul că Trustul Realitatea-Caţavencu are o orientare vădit pro-Băsescu îşi are poate rădăcina şi în constrângerile la care trebuie să facă faţă patronul. Este, poate, timpul ca organizaţiile profesionale ale ziariştilor, societatea civilă, clasa politică să propună o lege care să blocheze accesul la proprietatea mass-media a celor care au comis acte antisociale. Dacă bancherii care fraudează sistemul au interdicţie de a mai lucra în branşă, nu constituie nici o încălcare a democraţiei interzicerea celor care au făcut puşcărie pentru fraudă să fie vectori de imagine. Ar fi un act menit să însănătoşească societatea românească şi să asigure instituţiilor mass-media libertatea de exprimare.
Citește pe Antena3.ro
