Verdictul pentru Legile Sărăciei, amânat

Curtea Constituţională s-a întrunit pentru a analiza cele cinci sesizări legate de legile austerităţii promovate de Guvernul Boc. După aproape şase ore de dezbateri, judecătorii CCR nu au reuşit să ia o decizie . Ei se vor reuni mâine din nou, urmând să continue dezbaterile şi să dea un verdict.

Sesizările se referă la proiectul legislativ privind restabilirea echilibrului bugetar, care vizează reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%, şi la proiectul legislativ de recalculare a pensiilor speciale. Şedinţa de a judecătorilor CCR a avut loc în contextul acuzaţiilor de politizare a acestei instituţii, în condiţiile în care preşedintele Traian Băsescu tocmai l-a numit pe unul dintre judecători, Petre Lăzăroiu, iar alţi doi, Iulia Motoc şi Ştefan Minea, au fost numiţi de Senat şi Camera Deputaţilor după multe insistenţe ale PDL.

Preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, fost deputat PD, s-a remarcat prin faptul că a făcut opinie separată faţă de majoritatea deciziilor CCR în perioada în care preşedinte al Curţii era Ioan Vida, divergenţele vizând legile privind casele naţionalizate, averile demnitarilor sau salariile diplomaţilor. Zegrean a pledat în perioada în care era parlametar ca salarizarea bugetarilor să se facă printr-o lege cadru, nu prin legi speciale ale fiecărei profesii, şi criticând legea de salarizare a magistraţilor. "S-au câştigat nişte drepturi care mie îmi par mai mult nişte privilegii decât nişte drepturi. De exemplu, în legea privind salarizarea magistraţilor este un articol care spune că familia magistratului decedat va primi încă trei luni salariu de magistrat şi mai sunt şi alte exagerări de felul acesta", spunea Zegrean la 6 octombrie 2006.

Contestaţiile analizate de CCR au fost înaintate de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de parlamentarii PSD şi PC, pe de o parte, şi PNL, pe de altă parte. Magistraţii arătau în prima sesizare că legea privind restabilirea echilibrului bugetar are ca obiect de reglementare o serie de restrângeri ale drepturilor, precum cel la salariu (componentă a dreptului de muncă), cel referitor la ajutorul de şomaj, la pensie, precum şi o restrângere a dreptului la măsuri de asistenţă socială, constând în neacordarea ajutoarelor sau a indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere ori trecere în rezervă. În cea de-a doua sesizare, magistraţii ÎCCJ arătau că, în contradicţie cu norma constituţională de la articolul 124, alineat 3 din Constituţie, legea de recalculare a pensiilor speciale prevede, prin articolele 1, 3 şi 12, eliminarea pensiei de serviciu a judecătorilor, "fără să ţină seama de faptul că, întocmai ca numirea, formarea profesională continuă, evaluarea şi promovarea, pensionarea marchează momentul final al activităţii judecătorului".

Curtea Constituţională a mai primit o sesizare semnată de senatorii PSD, în care se invocă o serie de neconcordanţe între prevederile primului act normativ şi Constituţie, întrucât se instituie un paralelism legislativ. "Reducerea salariilor bugetarilor şi a pensiilor echivalează practic cu instituirea unui nou impozit, care va constitui venit la bugetul de stat. Noul impozit aplicat veniturilor obţinute de bugetari din salarii şi de pensionari din pensii excede sferei impozitelor reglementate expres de Codul Fiscal (Legea nr. 571/2003)", se arată în document. În această situaţie apare o discriminare între bugetari, care trebuie să plătească un impozit de 41%, adică 16% impozit + 25% adăugaţi de lege, şi restul salariaţilor care plătesc doar 16%. O altă argumentaţie a parlamentarilor PSD se referă la jurisprudenţa CEDO, care a statuat că noţiunea de "bun" înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, precum salariile şi prestaţiile de asigurări sociale şi de asistenţă socială. În consecinţă, reducerea salariilor şi a pensiilor afectează dreptul la proprietate, spun parlamentarii PSD.