Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bogdan Petriceicu Hasdeu, unul dintre giganţii culturii române, va fi omagiat, de Ziua Culturii Naţionale, la castelul pe care l-a ridicat în memoria fiicei sale, la Câmpina. În cadrul manifestării va fi elogiat rolul excepţional al operei marelui academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric şi om politic, care a marcat profund trecerea dintre secolele XIX şi XX.
Evenimentul cultural ”Hasdeu, sursă perpetuă de inspiraţie în arte”, organizat de Asociaţia “Oameni lângă Oameni” din Capitală, cu sprijinul Ministerului Culturii, va avea loc în perioada 15-28 ianuarie, cu scopul menţinerii în conştiinţa publică şi transpunerea în lucrări de artă plastică a creaţiei uneia dintre cele mai mari personalităţi ale culturii române.
Manifestarea debutează joi, începând cu ora 13:00. Deschiderea va fi făcută de dr. Jenica Tabacu, responsabilul Muzeului Memorial B.P. Hasdeu, cu un material intitulat “Gândurile lui Hasdeu la moartea lui Eminescu”. În continuare, prof. dr. Oana Merca va susţine o conferinţă cu tema “B. P. Hasdeu şi Mihai Eminescu, precursori ai lui Mircea Eliade”.
În cadrul evenimentului cultural îşi vor expune creaţiile artiştii plastici Ilie Chioibaş, Ioan Ladea şi Nelu Predoi. Aceştia vor prezenta iubitorilor de artă, localnici şi turişti care vor vizita muzeul, viziunea lor asupra a ceea ce înseamnă fenomenul Hasdeu.
Bogdan Petriceicu Hasdeu s-a născut în 26 februarie 1838 la Cristeşti, Hotin, localitate aflată actualmente în Ucraina. A studiat la universitatea din Harkov, după terminarea studiilor slujind ca ofiţer în armata rusă. La 1856, când sudul Basarabiei a revenit la Moldova, a trecut în acest ţinut pentru a scăpa de împilarea şi deznaţionalizarea forţată practicată de administraţia de ocupaţie. Ruşii i-au cerut extrădarea, iar la refuzul autorităţilor române, i-au anulat dreptul de moştenire pe care-l avea asupra unor moşii ale familiei rămase în partea rusească a Basarabiei. Mai târziu însă i s-a recunoscut acest drept pe cale judiciară.
La 1857 a fost numit membru al tribunalului din Cahul. După şapte luni a demisionat. În 1858 s-a mutat la Iaşi, ca profesor de liceu şi bibliotecar al universităţii. A donat bibliotecii universitare 4.000 de volume. În acest timp Haşdeu a pus bazele mai multor publicaţii, între altele, revista “Din Moldova”(1862-1863) în care a publicat poezii lirice, fabule, nuvele, critice etc.
Între 17 mai 1876 şi 1 aprilie 1900 a fost director al Arhivelor Statului din Bucureşti. În 1877 a fost ales membru al Academiei Române. Din 1878 a fost profesor de filologie comparată la Universitatea din Bucureşti. Hasdeu a cochetat şi cu politica. Partizan al lui Kogălniceanu, a susţinut lovitura de stat din 2 mai 1864 a lui Alexandru Ioan Cuza. Ulterior, a susţinut dinastia străină, de Hohenzollern, apoi, pe aceeaşi linie a ideilor de factură paneuropeană, a devenit membru al Partidului Liberal, ajungând deputat liberal în parlamentul României.
După moartea singurei sale fiice, Iulia, în 1888, a devenit mistic şi fervent practicant al spiritismului, scop în care a construit Castelul Iulia Hasdeu de la Câmpina. A murit la 25 august 1907 la Câmpina, lăsând în urmă o operă vastă şi perenă. În ciuda criticilor, foarte dure uneori, asupra metodelor de lucru, Hasdeu rămâne un mare om de cultură, un neobosit cercetător şi un pionier al mai multor domenii ale filologiei şi istoriei României.
Dintre lucrările sale istorice se disting: Ioan Vodă cel Cumplit, Arhiva istorică a României şi Istoria critică. Lucrările filologice cele mai însemnate ale acestuia sunt: Cuvente den bătrâni şi Etymologicum Magnum Romaniae. A editat, de asemenea, Psaltirea lui Coresi din 1577.
Lucrările beletristice ale lui Hasdeu, între care drama Răzvan şi Vidra, dau impresia unei originalităţi a gândirii, iar autorul divaghează deseori purtat de erudiţia sa profundă şi imaginaţia vastă. A scris nuvele, poezii, piese de teatru.
