30 noiembrie 2008 – record de absenteism la alegerile legislative

Românii au dovedit la alegerile de la 30 noiembrie că nu mai sunt interesaţi de politică. Gradul de participare la vot înregistrat duminică este cel mai scăzut de după Revoluţie. Dacă în 1990 au mers la urne aproape 15 milioane de alegători, în 2008, numărul acestora s-a redus la jumătate. Doar 7 milioane de români dintre cei 18 milioane cu drept de vot au ales noul Parlament al României.

Prezenţa la vot a românilor la alegerile parlamentare a cunoscut din 1990 şi până în prezent o traiectorie descendentă, numărul alegătorilor veniţi la urne scăzând la fiecare patru ani. Alegerile din 20 mai 1990 reprezintă, din punct de vedere al participării la vot, recordul alegerilor din ultimii 18 ani: 86,1% din alegători au venit la urne pentru a-şi alege senatorii şi deputaţii. În cifre exacte, nu mai puţin de 14,8 milioane din cei 17,2 milioane cu drept de vot au mers să-şi exprime opţiunea pentru Adunarea Deputaţilor şi pentru Senat. Peste doi ani, în 1992, interesul românilor faţă de alegeri s-a menţinut la cote mari, astfel încât la parlamentarele desfăşurate la 27 septembrie gradul de prezenţă la vot s-a ridicat la 76,28%. Asta a însemnat că 12,5 milioane de alegători au călcat pragul secţiilor de votare, din totalul de 16,4 milioane cât aveau dreptul să voteze. Patru ani mai târziu, la alegerile parlamentare de la 3 noiembrie, s-a înregistrat un scor apropiat de cel din 1996. Mai exact, 76,1% dintre români au venit să-şi aleagă reprezentanţii în cele două Camere ale Parlamentului, din totalul de 17,2 milioane prezentându-se la urne 13,1 milioane.

SCĂDERE TOT MAI ABRUPTĂ
În 2000, românii încep să nu se mai arate la fel de interesaţi de procesul electoral. La alegerile de la 26 noiembrie, prezenţa la urne a scăzut cu aproape 10% faţă de 1996, ajungând la 65,3%. Doar 11 milioane de români au decis atunci să voteze, din cei 17,7 milioane cu drept de vot. Trendul descrescător se accentuează şi mai tare în 2004, când, la alegerile parlamentare de la 28 noiembrie, au decis să vină la urne 58,5% din români, adică 10 milioane dintre cei 18,5 milioane cât aveau dreptul să voteze. La alegerile europarlamentare de anul trecut a fost aproape un dezastru, numai 29,4% din alegători prezentându-se la urne (5,3 milioane din totalul de 18,2 milioane cu drept de vot). Situaţia parlamentarelor româneşti a atins însă apogeul la alegerile de duminica trecută, cifrele comunicate de Biroul Electoral Central, deşi nu la fel de mici ca acelea de la europarlamentare, evidenţiind cea mai scăzută prezenţă la vot de după Revoluţie. Practic, numărul românilor care mergeau la vot în 1990 s-a redus la mai puţin de jumătate. Asta pentru că, din cei 18,3 milioane de români cu drept de vot, doar aproximativ 7 milioane au venit să voteze în sistem uninominal, gradul de participare atingând nivelul de 39,26%.

La vale şi la prezidenţiale

Prezenţa românilor la alegerile prezidenţiale a cunoscut aceeaşi pantă descendentă. La alegerile din 20 mai 1990, 14,8 milioane de români dintre cei 17,2 milioane cu drept de vot au venit la urne să-şi aleagă preşedintele, nivelul de participare ridicându-se la 86,19%. În 1992, în primul tur au votat 76,28% din români (12,5 milioane din totalul de 16,4 milioane cu drept de vot), iar în turul al doilea 73,22% (12,1 milioane din cei 16,6 milioane cu drept de vot). Patru ani mai târziu, în primul tur al prezidenţialelor, prezenţa la vot s-a menţinut crescută, ajungând la 76,01% (13,1 milioane de alegători din totalul de 17,2 milioane cu drept de vot) şi la 75,9% în turul al doilea (13 milioane din 17,2 milioane cu drept de vot). La prezidenţialele din 2000, ca şi la parlamentare, gradul de participare a scăzut însă, atingând 65,3% în primul tur (au venit la vot 11,6 milioane de români din 17,7 milioane cu drept de vot) şi 57,5% în turul al doilea (10,1 milioane din 17,7 milioane). La ultimele prezidenţiale, din 2004, absenteismul s-a accentuat, la urne venind doar 58,5% din români  în primul tur (10,7 milioane din totalul de 18,4 milioane) şi 55,2% în turul al doilea (10,1 milioane de alegători din totalul de 18,3 milioane).

Profilul electoratului la scrutinul parlamentar uninominal de duminică

Prezenţa la vot estimată de CCSB  în exit-poll-ul realizat la alegerile parlamentare de duminică a fost de 39%. Cei mai mulţi alegători care s-au prezentat la urne provin din mediul rural – 44%, mediul urban reprezentând 35%.
Din punct de vedere al mărimii localităţii, potrivit exit-poll-ului CCSB, în Bucureşti s-au prezentat la urne 32% din alegători, în urbanul mare (peste 80.000 de
locuitori) 34%, în urbanul mic (sub 80.000 de locuitori) 36%, iar în rural 44%.
Cât priveşte prezenţa la vot pe regiuni, Oltenia deţine supremaţia cu 46%, urmată de Ardeal cu 40%, Muntenia 39%, Moldova 39%, Banat-Crişana 35%, Bucureşti/Ilfov 34% şi Dobrogea 33%. Reprezentarea pe sexe arată că bărbaţii – 45% – au fost cei mai numeroşi dintre cei care s-au prezentat duminică la vot, femeile reprezentând 34%. Exit-poll-ul CCSB arată totodată că grupele de vârstă cuprinse între 45 şi 59 de ani, respectiv 60 de ani şi peste au fost cele mai conştiincioase, reprezentând fiecare câte 47% din cei care s-au prezentat la vot. Doar 24% din votanţii cu vârste cuprinse între 18-29 de ani s-au prezentat la urne şi 38% din categoria de vârstă 30-44 de ani. Din punct de vedere al educaţiei, 50% din votanţii prezenţi la scrutinul de duminică au studii superioare, 36% studii medii şi 41% studii primare. Conform CCSB, 33% din alegătorii Alianţei PSD+PC s-au prezentat la urne. Din aceştia, 49% sunt din Oltenia, locuiesc la ţară (35%) şi în oraşe mici (36%), sunt femei (35%), au peste 60 de ani (40%) şi studii primare (38%). În cazul PD-L, 32% din alegătorii săi au venit la vot. 37% din ei trăiesc în mediul urban,  în Bucureşti (39%) şi în oraşe mari (39%), sunt femei (33%), au între 18-29 de ani (35%) şi studii superioare (39%). Din electoratul PNL s-au prezentat duminică la urne doar 19%. Dintre aceştia, majoritatea trăieşte în Muntenia (23%), provine din mediul rural (21%), sunt bărbaţi (19%), au între 18-29 de ani (23%) şi studii superioare (20%).

• Gabriela Antoniu