Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În aproape doi ani de guvernare comună, PSD şi ALDE au reuşit, în pofida unor fricţiuni, să menţină o coaliţie de guvernământ solidă, până acum singurele chestiuni mai serioase în care cele două partide au avut poziţii divergente au fost naţionalizarea pilonului II de pensii şi suspendarea preşedintelui. Chiar şi aşa, distanţarea temporară a fost ţinută sub control. Următoarele teste ale coaliţiei sunt referendumul pentru familie şi, mai ales, alegerile prezidenţiale din 2019.
Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu au avut de gestionat mai multe momente tensionate. Pe lângă inerentele tensiuni dintre filiale generate de dispute punctuale pe funcţii, colaborarea dintre cei nu a fost periclitată de tensiunile interne din fiecare formaţiune. Când Tăriceanu a intrat în conflict deschis cu Daniel Constantin pentru şefia ALDE, în mai 2017, social-democraţii nu au încurajat dizidenţa lui Constantin. De asemenea, Tăriceanu nu a ezitat să-l susţină pe Dragnea în disputele cu premierii Grindeanu şi Tudose. În pofida puternicelor contestări din partea Opoziţiei şi a străzii, modificările legilor Justiţiei şi a codurilor penale s-au făcut în mod solidar, chiar dacă uneori ALDE s-a pronunţat pentru modificări mai radicale decât cele adoptate în final. Un semn peremptoriu al solidităţii coaliţiei a fost şi faptul că nu au existat disfuncţionalităţi la voturile importante din Parlament, astfel că partidele de opoziţie nu au reuşit „să trântească” niciun proiect major al coaliţiei. Un an şi jumătate de guvernare în comun fără asemenea incidente reprezintă o raritate în România, mai ales că cele două partide au şi orientări ideologice diferite. Pe de altă parte, unele fricţiuni au mai răbufnit şi în presă, iar ALDE şi-a impus punctul de vedere în faţa mai puternicilor aliaţi. Oamenii lui Tăriceanu s-au opus categoric naţionalizării pilonului II, intenţie clară chiar dacă negată a social-democraţilor. Într-o declaraţie foarte tranşantă, vicepreşedintele ALDE Varujan Vosganian a spus că trecerea fondurilor de pensii de la pilonul II la pilonul I fără consimţământul explicit al titularilor este neconstituţională. „Preluarea banilor din pilonul II la pilonul I de pensii ar fi o fraudă la Constituție, ar fi un abuz și așa ceva nu cred că este posibil”, a spus Vosganian în luna mai, iar de atunci PSD nu a mai reluat subiectul, deşi intenţia fusese anunţată încă de pe vremea lui Mihai Tudose. Tot ALDE a pus capăt discuţiilor legate de suspendarea lui Klaus Iohannis, după ce acesta a revocat-o pe Codruţa Kovesi, conform solicitării CCR. Pe 10 iulie, un alt vicepreşedinte, Dominic Gerea, le-a recomandat social-democraţilor să mai reflecteze pe durata vacanţei parlamentare la proiectul oportunitatea suspendării. „Cred că nu se pune problema ca în această vară să mai vorbim de o suspendare”, a spus Gerea. De asemenea, ALDE nu arată prea mult entuziasm faţă de implicarea partidului în campania pentru referendumul privind definirea familiei în Constituţie, proiect important pentru cei de la PSD. Acelaşi Gerea declara pe 30 iulie că militanţii ALDE nu se vor implica în campania ce ar trebui dusă de către iniţiatorii referendumului. „Sunt curios să văd dacă societatea va considera că este o temă de interes”, a spus Gerea, uşor ironic.
Miza prezidenţialelor
Testul final al solidităţii coaliţiei va fi scrutinul prezidenţial din 2019. „Fiind într-o coaliţie politică cu PSD, aprecierea mea - şi cred că şi a colegilor mei - este că vom avea o şansă dacă vom merge cu o candidatură unică”, spunea Tăriceanu încă din luna mai. Presupoziţia ascunsă este că liderul ALDE ar fi o alegere optimă în condiţiile în care Tăriceanu se bucură de o imagine bună printre votanţii ambelor partide. Ca partid mic, ALDE are nevoie de un candidat care să ocupe postul de „locomotivă” a partidului şi la următoarele alegeri, iar social-democraţii aşteaptă de aproape 15 ani ca şeful statului să fie unul de-al lor. Chiar dacă Liviu Dragnea a evitat să vorbească până acum despre candidatul PSD din 2019, nu pare dispus să cedeze în faţa ALDE, admiţând recent că nu exclude o candidatură a sa.
Este interesant că, pe de o parte, propuneri legislative ale colegilor noştri sunt refuzate de către Guvern prin punct de vedere negativ, iar, pe de altă parte, miniştrii de resort se laudă în public că vor face acte normative pe aceeaşi temă.
Varujan Vosganian, despre colaborarea din coaliţie
