Baconschi, recompensat cu şefia MAE

Ambasadorul României la Paris, Theodor Baconschi, a fost nominalizat în viitorul guvern la conducerea Ministerului de Externe, un cuvânt greu de spus avându-l preşedintele Traian Băsescu, şeful MAE fiind şi membru CSAT.

Ambasadorul României la Paris, Theodor Baconschi, a fost nominalizat în viitorul guvern la conducerea Ministerului de Externe, un cuvânt greu de spus avându-l preşedintele Traian Băsescu, şeful MAE fiind şi membru CSAT. În plus, Ambasada României la Paris a pus umărul la câştigarea alegerilor prezidenţiale de către Băsescu, bătând toate recordurile în materie de votanţi pe minut. Baconschi l-a înlocuit pe ultima sută de metri pe Bogdan Aurescu, diplomatul de numele căruia se leagă o Românie mai mare, artizanul câştigării la Haga a procesului cu Ucraina privind delimitarea platoului continental.

Ambasadorul României la Paris, Theodor Baconschi, a confirmat ieri nominalizarea sa la MAE. "Am fost nominalizat şi întrebat în prealabil dacă îmi asum propunerea", a declarat Baconschi, citat de Mediafax. El a precizat că astăzi se va afla la Bucureşti. Pentru acest post a mai fost vehiculat şi numele secretarului de stat în MAE Bogdan Aurescu, care a mai fost nominalizat la conducerea MAE şi în guvernele Croitoru şi Negoiţă.

Bogdan Aurescu a fost reprezentantul României la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, în urma procesului cu Ucraina privind delimitarea platoului continental ţara noastră obţinând o suprafaţă de 9.700 de kilometri pătraţi, ceea ce reprezintă 79,34% din aria de 12.000 de kilometri pătraţi asupra căreia avea pretenţii.

Decizia Curţii de la Haga îi conferă României acces la o cantitate estimată de 70 de miliarde de metri cubi de gaz şi 12 milioane de tone de petrol. Preşedintele Traian Băsescu a apreciat prestaţia lui Aurescu, iar ulterior, în campania electorală, s-a lăudat cu succesul acestuia. El a spus că la sfârşit de mandat lasă o ţară mai mare decât a primit-o de la Ion Iliescu. "Am luat o Românie mai mică de la Ion Iliescu şi la sfârşitul primului mandat las tuturor românilor o Românie mai mare decât am primit-o, şi asta în primul rând este pentru că şi voi, românii, aţi vrut ca să se câştige acest proces extrem de important la Haga", declara Băsescu.

CINE E VIITORUL MINISTRU DE EXTERNE
În vârstă de 46 de ani, Baconschi este al cincilea ministru fără apartenenţă politică din Guvernul Boc 4, după cei al Apărării, Justiţiei, Agriculturii şi Finanţelor. El este considerat un apropiat al preşedintelui Băsescu, fiindu-i consilier prezidenţial pe probleme de politică internă din octombrie 2006 până în august 2007, când a fost numit ambasador la Paris. De altfel, după cum declara joia trecută, Băsescu a avut un cuvânt greu de spus în nominalizarea miniştrilor care sunt şi membri CSAT.

"Este responsabilitatea premierului Boc să-şi formeze Guvernul. În ceea ce mă priveşte, am solicitat premierului să mă consulte strict asupra miniştrilor care fac parte şi din CSAT. În rest, este o problemă a partidelor şi şi-o asumă", declara Băsescu la desemnarea lui Emil Boc ca premier. Potrivit legii CSAT, ministrul de Externe este şi el membru CSAT, alături de ministrul Apărării Naţionale, ministrul de Interne, ministrul Justiţiei, ministrul Industriei şi Resurselor, ministrul Finanţelor Publice, directorul SRI, directorul SIE, şeful Statului Major General şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.

SCANDAL SEXUAL ŞI RECORD DE VOTANŢI
Baconschi este licenţiat în teologie ortodoxă, a făcut masteratul şi, ulterior, doctoratul în istorie comparată a religiilor la Universitatea din Paris - Sorbona. A absolvit, de asemenea, ciclul post-doctoral din cadrul "New Europe College" (Bucureşti). În 1997, a optat pentru cariera diplomatică, fiind desemnat ca ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun, Ordinul Militar Suveran de Malta şi Republica San Marino. După încheierea mandatului (în 2001), a fost numit director general în Centrala MAE.

Între noiembrie 2002 şi ianuarie 2005 Theodor Baconschi a fost ambasador al României în Republica Portugheză. În ianuarie 2005, a fost numit secretar de stat pentru Afaceri Globale în MAE şi a deţinut această funcţie până la mijlocul lunii septembrie 2006. Numele său a fost implicat, în iulie 2007, într-un scandal sexual, după ce presa din România a primit o serie de e-mail-uri trimise şi primite de ambasadorul României în Mexic, Manuela Vulpe.





O parte din corespondenţa electronică era cu Baconschi şi conţinea şi referiri la o posibilă relaţie intimă. În urma acestui scandal, Baconschi s-a ales cu porecla "ambasadorul-jacuzzi".

Scandalul sexual nu este singura controversă legată de Baconschi. După turul al doilea al prezidenţialelor din 6 decembrie , el a fost acuzat de Opoziţie ca fiind complice la fraudarea alegerilor prezidenţiale, motivul principal invocat fiind numărul mare de voturi înregistrate la Paris, respectiv aproximativ 3.500. Un calcul simplu arată că un alegător avea la dispoziţie vreo 65 de secunde să voteze, acest timp incluzând şi completarea declaraţiei pe propria răspundere că nu a mai votat în altă parte.

De altfel, modul de desfăşurare a alegerilor la Paris a fost şi subiectul audierii a doi reprezentanţi MAE în Senat. "Am discutat despre votul de la Paris.

A fost evident pentru toată lumea că nu s-a putut vota într-un număr atât de mare cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale, respectiv completarea declaraţiei pe proprie răspundere în faţa comisiei din secţia de votare", a declarat la 15 decembrie şeful comisiei de Apărare din Senat, liberalul Teodor Meleşcanu, după audierea lui Eugen Tomac şi a lui Robert Cazanciuc.

 

Principiile guvernării
Menţinerea cotei unice de impozitare la 16% şi a TVA la 19%, restructurarea aparatului administrativ şi aplicarea rezultatului referendumului privind Parlamentul unicameral sunt măsuri incluse în programul de guvernare ale viitorului Cabinet, a anunţat premierul desemnat Emil Boc.

Programul de guvernare al viitorului Executiv are la bază câteva principii cum ar fi: continuarea procesului de modernizare a statului şi punerea în aplicare a rezultatelor referendumului naţional din noiembrie 2009: restructurarea aparatului administraţiei publice pe principii de eficienţă şi performanţă; elaborarea unui set de măsuri care să asigure relansarea economiei şi consolidarea creşterii economice.

În acest context, Guvernul îşi afirmă intenţia de a menţine, pe întreaga perioadă de guvernare, acelaşi nivel al cotei unice şi a TVA; respectarea angajamentelor internaţionale ale României cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, adoptarea de urgenţă, în prima jumătate a lunii ianuarie, a proiectului Legii bugetului de stat; susţinerea mediului de afaceri şi a întreprinderilor mici şi mijlocii; protejarea prin măsuri de solidaritate activă a categoriilor sociale afectate de condiţiile dificile din ţară; promovarea şi adoptarea Legii reformei sistemului de pensii şi a Legii responsabilităţii fiscale; sprijinirea prin măsuri concrete a agriculturii; lărgirea sferei drepturilor minorităţilor naţionale pentru păstrarea identităţii culturale şi etnice ale comunităţilor minoritare; fructificarea avantajelor competitive ale României în domenii precum agricultura, energia sau turismul; continuarea procesului de reformă a justiţiei, sănătăţii şi educaţiei; accelerarea sistemului de absorbţie a fondurilor europene şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanţarea proiectelor realizate.

Întrebat dacă în programul de guvernare este inclusă o nouă lege a minorităţilor, Boc a răspuns că nu este vorba despre o nouă lege, ci despre un act normativ "care vizează minorităţile naţionale după cadrele Constituţiei şi ale Comisiei de la Veneţia".