x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Băsescu: Prioritatea României trebuie să fie ca Republica Moldova să devină membră a UE

0
16 Iul 2013 - 22:09
În ajunul vizitei pe care o va face miercuri la Chişinău, preşedintele României, Traian Băsescu, a acordat un interviu postului de radio Europa Liberă, informează agerpres.ro. Redăm în continuare interviul, publicat pe site-ul postului de radio menţionat:

Întrebare: În aceste zile are loc la Viena o nouă rundă de negocieri între Chişinău şi Tiraspol în formatul 5+2 (Transnistria, Republica Moldova, Ucraina, Rusia, OSCE, SUA, UE). De ce credeţi că după atâţia ani, aceste negocieri nu au niciun rezultat?

Răspuns: Pentru că cei de care depinde rezultatul nu vor să rezolve problema sau vor să o rezolve altfel decît Chişinăul, actorul care trebuie să decidă: nici Federaţia Rusă, nici Ucraina, nici SUA, UE nu pot decide în locul Chişinăului asupra integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Or, poziţia Republicii Moldova nu este încă acceptată de toate părţile.

Î: Transnistria nu este, pe de altă parte, un teritoriu istoric al Republicii Moldova.

R: Nu aş intra în chestiuni istorice. Când Republica Moldova şi-a declarat independenţa, Transnistria era parte a acesteia. Despre acest lucru discutăm.

Î: O serie de analize făcute de experţi sugerează că viitorul Republicii Moldova ar fi mai uşor fără Transnistria.

R: Eu nu fac analize pe teritoriul altui stat. Spun doar că aşa cum i s-a recunoscut, în mod internaţional independenţa, aşa ar trebui să rămână.

Î: Transnistria pare o povară pentru Republica Moldova chiar şi în cursa pentru UE.

R: Nu neapărat. Chişinăul are obligaţia să lupte diplomatic pentru fiecare palmă de pământ care-i aparţine, indiferent care au fost aranjamentele administrative în interiorul fostei URSS.

Î: Lunar, pensionarii din Transnistria îşi primesc banii de la Moscova, datoriile Transnistriei faţă de Rusia se ridică la patru miliarde de euro, în această enclavă se află peste 20 de mii de tone de armament. De ce-ar abandona Rusia Transnistria?

R: Din respect pentru dreptul internaţional. Ori de cîte ori întrebi un oficial rus, de orice nivel, vei afla că Rusia susţine integritatea Republicii Moldova. E diferenţa dintre vorbă şi faptă.

Î: E o diferenţă mare.

R: Consistentă.

Î: Vicepremierul rus Dimitri Rogozin spunea nu demult că Rusia va menţine trupe în Transnistria până la soluţionarea conflictului îngheţat. România este de acord cu această decizie?

R: România solicită de multă vreme aplicarea deciziei de la Istanbul din 1999, în baza căreia Federaţia Rusă trebuie să-şi retragă trupele şi armamentul.

Î: Nu s-a întîmplat nimic din toate acestea şi, în plus, Moscova a ameninţat că va reînnoi echipamentul militar din această zonă.

R: Este exact despre ce vorbeam mai devreme: diferenţa dintre vorbe şi fapte.

Î: Se poate întâmpla ceva care să schimbe lucrurile?

R: Da, cred că Moscova ar putea să fie rezonabilă în raport cu Republica Moldova şi să lase decizia ca în ceea ce priveşte viitorul acestei ţări să fie hotărât la Chişinău, nu la Moscova, nu la Bruxelles, nu la Bucureşti sau la Washington.

Î: Aveţi semnale că Moscova ar putea fi 'rezonabilă'?

R: Nu, nu am.

Î: Şi atunci pe ce vă bazaţi optimismul?

R: Pe dreptul internaţional: mai devreme sau mai târziu toţi trebuie să înţelegem că respectarea dreptului internaţional este condiţia de a ne respecta pacea.

Î: Regulile dreptului internaţional funcţionează şi acum.

R: Da. Şi am avut conflict în Transnistria când nu s-a respectat. Să sperăm că vom înţelege cu toţii respectarea acestor reguli, şi ţările mai mari, şi cele mai mici.

Î: La Chişinău se vorbeşte tot mai des în ultima vreme despre un scenariu provocator al Kremlinului cunoscut ca 'planul anti-Vilnius' prin care Rusia ar încerca să blocheze semnarea Acordului de asociere Republica Moldova-UE. Ar putea avea succes acest plan?

R: Categoric nu. La Vilnius se va parafa Acordul de asociere şi cel de liber schimb.

Î: Nu şi Acordul de liberalizare a vizelor?

R: Republica Moldova este destul de avansată din acest punct de vedere. Este povestea de succes din Parteneriatul Estic.

Î: A existat şi în Republica Moldova un hiatus în perioada crizei politice de acum câteva luni, între timp o serie de provocări au fost lansate deja de Tiraspol, iar Vocea Rusiei, oficiosul puterii de la Moscova, anunţă că este vorba despre 'iminente ostilităţi armate'.

R: Sperăm să nu se întâmple aşa ceva. Vocea Rusiei foloseşte o propaganda agresivă, despre care cred că nu este întotdeauna politica oficială a Moscovei. În acelaşi timp, hiatusul din perioada crizei politice nu trebuie să ne mire: România este un stat democratic mult mai consolidat şi am avut o criză mai profundă decât cea din Republica Moldova. Criza de peste Prut a fost o simplă neînţelegere între partidele Alianţei pentru Integrare Europeană pe distribuirea unor funcţii, criza de la noi a fost o lovitură de stat. Nu i-aş critica pe moldoveni, când la noi, stat membru al UE, s-au întâmplat lucruri mult mai grave.

Î: Credeţi că în criza politică din Republica Moldova au intervenit mai mult sau mai puţin direct şi alte puteri din zonă, cum ar fi Rusia?

R: N-aş specula. De ce ne-am lega de alţii, când noi am fost de implicaţi în a-i convinge pe politicienii moldoveni să refacă Alianţa. Opţiunile politice sunt ale fiecărui stat. Nu pot critica alte intervenţii pentru că ni s-ar putea spune, voi de ce aţi contribuit la înţelegerea părţilor. Cred că noi am făcut un bun serviciu Republicii Moldova. La fel cum la Bruxelles erau comisari implicaţi în rezolvarea problemelor din Republica Moldova. Asta-i viaţa, Republica Moldova se află la frontiera dintre două lumi.

Î: Depinde care dintre cele două lumi va reuşi să o integreze.

R: Nimeni nu vrea să integreze cu forţa Republica Moldova, ambele părţi îşi doresc să o convingă. Eu cred că viitorul Republicii Moldova este în UE. Poporul din Republica Moldova este parte a poporului român, cultura, istoria, toate recomandă integrarea acestei ţări în UE, şi nu în Uniunea Euroasiatică sau în CSI.

Î: Vedeţi această integrare a Republicii Moldova în UE împreună cu Transnistria şi trupele ruseşti de acolo?

R: Nu, categoric UE nu va mai repeta eroarea pe care a făcut-o în cazul Ciprului, dar speranţa că problema transnistreană se va rezolva există şi nu am niciun motiv să fiu pesimist, cu atât mai mult cu cât nu mâine se pune problema integrării Republicii Moldova. Este vorba despre un proces îndelungat. Abia se parafează Acordul de Asociere, în România a durat 10 ani de la semnarea acestui acord şi primirea în UE. Timpul lucrează şi sper că lucrează în favoarea Moldovei.

Î: La Bucureşti se simt presiunile pe care le face Rusia în Republica Moldova?

R: Putem face orice analize, dar n-aş spune că sunt deranjante presiunile pe care le face Rusia în Republica Moldova. Până la urmă, în mod legitim, Moscova se interesează de Republica Moldova pentru că o mare parte din populaţia Republicii Moldova încă se simte legată de Moscova. Este o realitate, pe care dacă nu o vedem, nu putem dezlega poziţiile de la Chişinău. Spre exemplu, pentru mine a fost şocant că premierul de la Chişinău, Iurie Leancă, i-a cerut primului ministru Victor Ponta să reducă numărul de burse pentru studenţii din Republica Moldova. Răspunsul nostru, însă, nu poate fi decât că îl mărim, dând o şansă acestor tineri să înveţe în România şi apoi să lucreze în Republica Moldova, fiindcă România are nişte obligaţii morale faţă de generaţia tânără.

Î: Solicitarea premierului moldovean ar putea avea nişte explicaţii.

R: Da, aşa cum noi ne plângem că tinerii noştri care studiază la Londra, la Paris, în Statele Unite sau mai ştiu eu pe unde, şi apoi rămân acolo, aşa şi guvernul din Republica Moldova spune: avem 5.000 de burse, dar după ce termină şcoala se întorc prea puţini în Republica Moldova. Eu pot înţelege abordarea premierului Leancă, din acest punct de vedere. Nu i-o înţeleg, însă, din punctual de vedere al europenismului pe care şi-l asumă premierul Leancă şi cu atât mai puţin acceptul premierului Ponta.

Î: E un accept care încă nu s-a oficializat.

R: Da, dar s-a declarat, ceea ce e suficient ca să tragă un semnal de alarmă, iar acest semnal este extrem de prost pentru tinerii din Republica Moldova.

Î: Până la urmă credeţi că numărul burselor va fi înjumătăţit?

R: Nu. Vreau să cred că vom mări numărul de burse pentru tinerii din Republica Moldova.

Î: Veţi face presiuni pentru a obţine acest lucru?

R: Nu presiuni, ci discuţii.

Î: Majoritatea posturilor de televiziune din Republica Moldova fac în această perioadă o campanie insistentă în care prezintă avantajele aderării la Uniunea Eurasia ca soluţie în locul UE. Ce părere aveţi?

R: N-am văzut moldoveni cu ochii oblici, ce să caute în Uniunea Eurasiatică. Cetăţenii Republicii Moldova sunt la fel ca cei din România.
Sunt două ţări independente, dar cred că opţiunea de suflet e cea de a reveni acasă, adică în Europa.

Î: Nu în România.

R: Europa e şi casa României.

Î: Există în ultima vreme o activitate extrem de intensă pe traseul triunghiului Bucureşti-Chişinău-Moscova. Nikolai Patruşev, şeful Consiliului de Securitate din Rusia, a venit la Bucureşti simultan cu premierul moldovean, Iurie Leancă, directorul CIA, John Brennan, a plecat de la Bucureşti direct la Moscova, unde s-a dus şi ministrul român de Externe, iar dvs. plecaţi spre Chişinău. Care este scopul acestor întâlniri?

R: Aş limita lucrurile doar la vizita dlui. Patruşev, care a fost de substanţă şi extrem de importantă, pentru că a stabilit o cooperare pe probleme de securitate, probleme care reprezintă un risc pentru ambele state. Ameninţările asimetrice sunt la fel de virulente pentru Rusia cum pot fi şi pentru România. Ne referim aici la trafic de droguri, trafic de persoane, la ameninţări teroriste, la trafic ilegal de armament. Corelarea pe aceste probleme între cele două ţări este extrem de importantă.

Î: Adesea traficul de arme se desfăşoară prin Transnistria.

R: Iată un motiv.

Î: Doar pentru aceste chestiuni a venit Patruşev la Bucureşti?

R: Nu-i un motiv neimportant, pentru că o cooperare de acest fel se face prin instituţii intime ale statului român: prin structurile de securitate. Am discutat, desigur, problema Republicii Moldova, despre interesul fiecărei ţări în zona Mării Negre, despre investiţii, comerţ, acestea din urmă au fost detaliate la întâlnirea cu premierul român.

Î: Există posibilitatea ca în mod direct prin negocieri între România şi Rusia să se rezolve problemele din Republica Moldova?

R: Nu.

Î: Aţi vrea să încercaţi?

R: Nu, România este reprezentată de UE.

Î: Vocea Rusiei promovează o serie de analize prin care sugerează posibilitatea unirii României cu Republica Moldova în anumite condiţii impuse de Moscova.

R: Să ce? Să intrăm şi noi în CSI sau în Uniunea Eurasia?

Î: România a primit astfel de propuneri prin canale specifice?

R: Nu au existat asemenea semnale.

Î: Vă gândiţi că în viitor există posibilitatea ca Republica Moldova să se întoarcă în graniţele României?

R: Prioritatea mea şi a României este ca Republica Moldova să devină membră a UE şi pe urmă vom mai vedea.

Î: În cât timp vedeţi această apropiere?

R: 10-12 ani.

Î: Vi se pare că există dinspre Rusia intenţia de a atrage România în sfera ei de influenţă?

R: Dacă Federaţia Rusă n-ar încerca să-şi menţină influenţa în tot spaţiul fost comunist, n-ar fi Federaţia Rusă. Sigur că Moscova ar vrea o relaţie mai strânsă cu Bucureştiul sau cu Sofia sau cu Budapesta sau cu Varşovia. Fiecare stat îşi reglează această relaţie în funcţie de relaţiile bilaterale. Deocamdată există un prag de neîncredere între Bucureşti şi Moscova, care poate fi trecut uşor-uşor, dar necesită timp.

Î: De ce mergeţi la Chişinău?

R: Pentru susţinerea relaţiei dintre cele două state, dar mai ales pentru semnalul privind susţinerea Republicii Moldova înainte de semnarea Acordurilor de la Vilnius. Republica Moldova are un avantaj uriaş fiindcă are acquis-ul comunitar tradus în română. Deci acei ani de zile pe care i-a petrecut România traducând aceste documente vor fi ani câştigaţi pentru Republica Moldova.

Î: Ce-i lipseşte Republicii Moldova pentru a ajunge la standardele aşteptate de Comisia Europeană?

R: Timpul, nici noi nu avem încă mentalitate de europeni, darămite în Republica Moldova care a fost parte a Uniunii Sovietice. Deci le trebuie timp pentru a face reformele care să-i legitimeze pentru a se apropia de UE, iar aceste reforme, ca şi la noi, ţin nu doar de legislaţie, ci şi de mentalitate.

Î: Când vorbiţi de schimbarea mentalităţii vă gândiţi că ar fi nevoie de încă o generaţie pentru ca Republica Moldova să ajungă la nivelul
României?

R: Mă gândesc că ar fi nevoie de vreo zece ani.

Î: Totuşi, spre deosebire de România, Republica Moldova a reuşit să facă mult mai repede o agenţie de integritate şi o procuratură anticorupţie.

R: Sunt instituţii care funcţionează şi care s-au extins nu doar în Moldova.

Î: Dar în cât timp credeţi că aceste instituţii vor începe să dea randament în Republica Moldova?

R: E dificil pentru mine să ştiu de cât timp au nevoie, dar nu cred că pot face aprecieri competente.

Î: Fostul ambasador rus în România Alexandr Ciurilin spunea că între România şi Federaţia Rusă există trei probleme: scutul anti-rachetă, Republica Moldova şi chestiunile energetice.

R: Sunt absolut de acord cu toate trei, dar aş mai adăuga chestiunea Tezaurului, fiindcă e un element care creează neîncredere; dar sunt absolut de acord fiindcă Moldova este o problemă, dar avem viziuni diferite în această chestiune: noi susţinem că doar Chişinăul poate stabili nivelul de autonomie în privinţa Transnistriei, de pildă.

Î: Deci recunoaşteţi că Republica Moldova e o problemă bilaterală a Rusiei şi României?

R: Nu este, fiindcă nu o negociem direct, dar este clar că avem opinii diferite: ruşii o văd federalizată, noi o vedem unitară.

Î: Şi americanii au mizat pe federalizarea Republicii Moldova.

R: Noi nu putem fi de acord cu alte puncte de vedere, în afară de cel al Chişinăului.

Î: Cum vedeţi intrarea Gazprom pe piaţa românească?

R: E binevenit dacă vine direct, nu prin alte companii: avem conductă la Isaccea şi poate veni direct. Se poate vinde gaz direct pe piaţa românească nu prin intermediari.

Î: Aveaţi o promisiune în acest sens de la Vladimir Putin, încă din 2008.

R: A fost o declaraţie ironică pe care nimeni nu a înţeles-o. Eu ştiam despre ce este vorba, în opinia Moscovei, Ucraina nu plătea pentru gazul primit, nu ştiu care era realitatea, şi atunci Putin a spus: dăm României gaz, că plăteşte, şi mai departe poate să-i dea România Ucrainei.

Î: Deci nu a fost o negociere legată de scoaterea intermediarilor din importul de gaz în România, ci o glumă.

R: Da.

Î: N-aţi negociat dvs., dar a negociat Guvernul României în ultimii zece ani. Cât credeţi că mai durează?

R: Vreo doi-trei ani, că după aceea nu mai negociază nimeni, fiindcă vom scoate gaz din Marea Neagră şi negocierile se închid în 2016-2017. 
Citeşte mai multe despre:   traian basescu,   republica moldova

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

România primește 120 de concentratoare de oxigen din Coreea de Sud

România primește 120 de concentratoare de oxigen din Coreea de Sud
Coreea de Sud a oferit statului român 120 de concentratoare de oxigen, echipamente medicale necesare pentru tratarea pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2. Potrivit Departamentului pentru Situații de...

Rezervele internaționale ale României erau, la 30 noiembrie, de 44,5 mld. euro, în ușoară scădere

Rezervele internaționale ale României erau, la 30 noiembrie, de 44,5 mld. euro, în ușoară scădere
Rezervele internaţionale ale României, valute plus aur, la 30 noiembrie 2021 au fost de 44,588 miliarde euro, faţă de 44,984 miliarde euro la 31 octombrie 2021. La 30 noiembrie 2021, rezervele valutare la Banca...

Noi restricţii antiepidemice în Germania

Noi restricţii antiepidemice în Germania
Cancelarul în funcţie al Germaniei, Angela Merkel, şi liderii landurilor germane au anunţat, joi, noi restricţii antiepidemice, în contextul numărului ridicat de infecţii din ultima perioadă. Conform noilor...

Canabisul rămâne drogul cel mai consumat în Franţa

Canabisul rămâne drogul cel mai consumat în Franţa
Canabisul rămâne cel mai consumat drog ilegal în Franţa, ţara cu cei mai mulţi consumatori de canabis din Uniunea Europeană, potrivit statisticilor oficiale publicate joi de Observatorul Francez pentru Droguri...

Spania confirmă prima infectare cu varianta Omicron prin transmitere comunitară

Spania confirmă prima infectare cu varianta Omicron prin transmitere comunitară
Autorităţile spaniole au confirmat joi primul caz de COVID-19 cu varianta Omicron prin transmitere comunitară, în timp ce alte două cazuri suspecte sunt în curs de investigare, transmit agenţiile Reuters şi...

Statele Unite şi Canada impun noi sancţiuni împotriva regimului din Belarus

Statele Unite şi Canada impun noi sancţiuni împotriva regimului din Belarus
Statele Unite şi Canada au impus, joi, noi sancţiuni împotriva regimului din Belarus, în cadrul unor măsuri decise în coordonare cu Uniunea Europeană şi Marea Britanie, informează agenţia...

Comisia Europeană îndeamnă România şi alte patru state UE să îşi stabilească planurile de amenajare a spaţiului maritim

Comisia Europeană îndeamnă România şi alte patru state UE să îşi stabilească planurile de amenajare a spaţiului maritim
Comisia îndeamnă Grecia, Croația, Italia, Cipru și România să asigure punerea corectă în aplicare a Directivei 2014/89/UE de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim. Directiva stabilește...

Începe a doua etapă de selectare a voucherelor în cadrul programului Rabla pentru Electrocasnice

Începe a doua etapă de selectare a voucherelor în cadrul programului Rabla pentru Electrocasnice
Începând de marți, 03 decembrie, ora10.00 va începe a doua etapă de selectare a voucherelor din aplicația informatică dedicată Programului Rabla pentru Electrocasnice. Persoanele fizice vor avea posibilitatea...

O nouă zi cu puțini români care au ales să se vaccineze

O nouă zi cu puțini români care au ales să se vaccineze
45.000 de români s-au vaccinat în ultimele 24 de ore, a anunțat joi CNCAV. Dintre aceștia, peste 10.000 au primit prima doză de vaccin. Potrivit CNCAV, din cei 45.000 de români vaccinați în ultimele 24 de...

Încă 3 cazuri de posibilă infectare cu Omicron, la "Matei Balș". Nu sunt persoane venite din Africa de Sud

Încă 3 cazuri de posibilă infectare cu Omicron, la "Matei Balș". Nu sunt persoane venite din Africa de Sud
Directorul medical al Institutului Matei Balș din Capitală, Dr. Adrian Marinescu a anunțat joi la in post TV, că trei suspiciuni de infectare cu Omicron sunt în curs de secvențiere pentru a se stabili...

MAE: 122 de români și 62 de europeni, repatriați din Maroc. Toți vor fi testați la aterizare

MAE: 122 de români și 62 de europeni, repatriați din Maroc. Toți vor fi testați la aterizare
Avionul care îi repatriază pe românii din Maroc a decolat din Marrakesh. Aeronava este așteptată să aterizeze la București în jurul orei 19.30. La bord sunt 184 de pasageri, dintre care 122 români și 62 de euro...

Mesajul Patriarhiei despre certificatul verde: Acest document nu este și nu poate deveni restrictiv

Mesajul Patriarhiei despre certificatul verde: Acest document nu este și nu poate deveni restrictiv
Galerie Foto Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, spune că certificatul verde nu este și nu poate deveni restrictiv pentru accesul în spații ce oferă produse sau servicii vitale, așa cum este cazul...

România în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea legislației privind poluarea

România în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea legislației privind poluarea
Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru nerespectarea legislației UE cu privire la poluarea industrială și neîndeplinirea obligației de a...

Întâlnire la vârful serviciilor secrete. Eduard Hellvig s-a întâlnit cu șefii SRI și CIA

Întâlnire la vârful serviciilor secrete. Eduard Hellvig s-a întâlnit cu șefii SRI și CIA
O delegație SRI condusă de Eduard Hellvig a efectuat o vizită în Statele Unite unde s-a întâlnit cu mai mulți oficiali americani din domeniul informațiilor, printre care William J. Burns, directorul...

Ciucă: Muzeele memoriale privind victimele comunismului sunt o prioritate pentru România

Ciucă: Muzeele memoriale privind victimele comunismului sunt o prioritate pentru România
„Muzeele memoriale privind victimele comunismului sunt o prioritate pentru România”, spune premierul Nicolae Ciucă. El s-a întâlnitjoi cu Edwin Feulner, președintele fondator al Heritage Foundation. În țara no...
Serviciul de email marketing furnizat de