Băsescu: "UDMR, coruptă şi feudală"

Acuzat că vrea să dividă electoratul maghiar pentru ca UDMR să nu mai intre in Parlament, preşedintele Traian Băsescu a ţinut ieri la Cotroceni un discurs de o oră in urma vizitei de opt zile efectuate in Harghita şi Covasna, mergănd direct la inima locuitorilor celor două judeţe.

Acuzat că vrea să dividă electoratul maghiar pentru ca UDMR să nu mai intre in Parlament, preşedintele Traian Băsescu (foto) a ţinut ieri la Cotroceni un discurs de o oră in urma vizitei de opt zile efectuate in Harghita şi Covasna, mergănd direct la inima locuitorilor celor două judeţe.

Sunt două judeţe asupra cărora autorităţile trebuie să se aplece cu atenţie, nu pentru că ar exista pericolul autonomiei teritoriale de tip Kosovo - ideile separatiste sunt "doar in capul politicienilor şi extremiştilor", "romănii şi maghiarii trăiesc foarte bine impreună" - ci din cauza sărăciei şi a lipsei investiţiilor, a spus şeful statului. "Ceea ce este evident la populaţia din cele două judeţe, fie că vorbim de maghiari, fie că vorbim de romăni, este sărăcia, care ii afectează in mod egal şi pe unii, şi pe ceilalţi. Vă pot spune că sunt comune in Harghita şi Covasna cu o proporţie de 80% din populaţie in asistenţă socială. Vă pot spune că oamenii din Covasna şi Harghita sunt departe de a-şi permite de multe ori ceea ce in mod obişnuit noi, la Bucureşti, ne permitem, ca de exemplu să bei două pahare cu bere la un tărg. Cea mai mare parte dintre cei care erau in tărguri ocazionate de ziua comunei işi luau un pahar cu bere cu care stăteau ore in şir, dar important era că aveau ocazia să comunice unii cu alţii, să vorbească, fie că erau maghiari, fie că erau romăni", a afirmat preşedintele. Mai mult, el ar fi trimis pe cineva să schimbe 50 de lei in căteva magazine locale şi a reieşit că pănă la amiază nici nu fusese vănzare de 50 de lei, aşa mică este puterea de cumpărare a populaţiei din zonă. De vină pentru această situaţie ar fi chiar şi organizaţiile care ii reprezintă pe maghiari, in special UDMR, care ar avea "un comportament feudal" in Har-Cov, "nimic ce nu e UDMR nu are drept de supravieţuire", nici din punct de vedere politic şi nici la nivelul salariaţilor din administraţie. Locuitorii maghiari i-ar eticheta pe liderii UDMR drept "corupţi", "baroni nedemocraţi", a susţinut Băsescu. El a respins insă ideea că ar favoriza "spargerea" UDMR, calificănd-o drept o "diversiune", UDMR şi UCM find de fapt "intr-o teribilă incleştare" pentru obţinerea dominaţiei locale.
Liderul UDMR, Marko Bela, nu este insă surprins de declaraţiile lui Băsescu, arătănd că, prin poziţia faţă de Uniune, şeful statului a dovedit că se află "de cealaltă parte a baricadei". El regretă insă că Băsescu a folosit vizita in Har-Cov pentru a formula un mesaj anti-UDMR.

Declaraţia integrală a preşedintelui Băsescu:

"Mărturisesc că nu intenţionam să fac declaraţii de presă legate de vizita pe care am făcut-o in judeţele Covasna şi Harghita, dar abordările politicianiste, atăt ale formaţiunilor maghiare, căt şi ale partidelor politice romăneşti mă obligă la clarificări.  In primul rănd, aş vrea să fie clar pentru toţi - şi analişti, şi populaţie - că m-am aflat in judeţele Covasna şi Harghita timp de opt zile in calitate de şef al statului romăn. Faptul că nu am cerut să se intindă covoare roşii şi nu am acceptat protocol prezidenţial a fost din cu totul alte motive, nu pentru că aş fi fost intr-o vizită privată, ci pentru că am dorit să văd realităţile celor două judeţe. Aş incepe cu ceea ce mi se pare semnificativ: romănii şi maghiarii trăiesc foarte bine impreună in cele două judeţe. Ideile politice separatiste sunt numai in capul politicienilor şi al extremiştilor, fie că sunt maghiari, fie că sunt romăni. Modul cum s-a desfăşurat această vizită a fost de natură să mă pună in contact cu mii de maghiari şi, desigur, şi cu romăni. Ceea ce este evident la populaţia din cele două judeţe, fie că vorbim de maghiari, fie că vorbim de romăni, este sărăcia, care ii afectează in mod egal şi pe unii şi pe ceilalţi. Vă pot spune că sunt comune in Harghita şi Covasna cu o proporţie de 80% din populaţie in asistenţă socială. Vă pot spune că oamenii din Covasna şi Harghita sunt departe de a-şi permite de multe ori ceea ce in mod obişnuit noi, la Bucureşti, ne permitem, ca, de exemplu, să bei două pahare cu bere la un tărg. Cea mai mare parte dintre cei care erau in tărguri ocazionate de ziua comunei işi luau un pahar cu bere cu care stăteau ore in şir, dar important era că aveau ocazia să comunice unii cu alţii, să vorbească, fie că erau maghiari, fie că erau romăni. Vă pot spune că in Covasna am vrut să observ care este nivelul de cumpărături pe care populaţia il face, sigur, nu ne-am indreptat către un magazin mare, dar am trimis pe cineva la nişte magazine din acestea mici, care aveau bunuri de larg consum, să schimbe 50 de lei la ora 2:00. In şase magazine nu era vănzare de 50 de lei, ceea ce spune multe despre puterea de cumpărare a populaţiei. Deci, sărăcia, lipsa investiţiilor fac din Harghita şi Covasna zone asupra cărora trebuie să ne aplecăm cu atenţie, nu pentru că ar exista in mod real pericolul desprinderii acestei zone sau pericolul autonomiei de tip Kosovo, aşa cum ea este prezentată de politicieini europeni, ci pentru că in aceste două judeţe există un potenţial extraordinar, atăt din punt de vedere uman căt şi din punct de vedere al resurselor, dar el nu este valorificat.  Cred că cele două judeţe - şi o spun in cunoştinţă de cauză, sunt un om care cunoaşte bine ţara şi-a văzut-o bătănd-o şi pe şosea, şi din aer. Cele două judeţe au, in opinia mea, cel mai mare potenţia turistic din ţară, in condiţiile in care ele insele sunt inconjurate de judeţe cu potenţial turistic, dar oricine stă căteva zile in Harghita şi Covasna şi priveşte atent la realitatea valorificării resurselor va constata că sunt foarte puţine investiţii, mai alesin zone in care acestea ar fi trebuit in mod normal să vină demult, comparativ cu ce se intămplă in alte judeţe, de pildă Suceava, Braşov, Neamţ, Sibiu, judeţe limitrofe acestei zone. Frontiera celor două judeţe funcţionează ca o barieră de care investitotii nu trec, repet, comparativ cu judeţele limitrofe, deşi condiţiile pentru dezvoltarea agroturismului sunt excepţionale in cele două judeţe.  De asemenea, există o lipsă de atenţie şi din partea autorităţilor centrale. Vă invit, dacă doriţi să vă documentaţi, la Spitalul de boli cardiovasculare din Covasna. Este unitatea de excelenţă a tratării bolilor cardiovasculare din Romănia din două motive: pregătirea profesională a cadrelor medicale, specializate in mod deosebit pe acest tip de boli, şi al doilea motiv este resursa naturală care există, fie că mofetă, de ape, de calitatea aerului. Veţi vedea un spital abandonat, in condiţiile in care acest spital se adresează in mod expres celei mai frecvente boli a acestui inceput de secol, bolile de inimă, bolile cardiovasculare. Nu este neapărat o situaţie deosebită faţă de celelalte spitale din ţară, dar avănd in vedere adresabilitatea acestui spital cred că atăt factorul politic, căt, mai ales, Ministerul Sănătăţii şi Guvernul trebuie să aloce urgent resursele necesare aducerii spitalului la un standard de prezenţă fizică, pentru că aici vorbim de starea fizică a spitalului, care să justifice importanţa acestuia in sistemul de sănătate romănesc. Deşi cele două judeţe beneficiază de resursa extraordinară a pădurii, care este lemnul, am văzut şi am vorbit cu oameni care se plăngeau de acest lucru; din judeţ pleacă zilnic uriaşe cantităţi de buşteni şi nimeni nu investeşte să valorifice lemnul in interiorul acestor judeţe, chiar dacă o oarecare industrie a lemnului există in cele două judeţe, dar ea trebuie să devină o prioritate pentru valorificarea in judeţ a acestei bogăţii naturale, care este impărţită intre sectorul privat şi sectorul de stat./al/     Nu vorbim de nevalorificarea apelor minerale. Simpla valorificare prin concesionarea către o firmă sau alta a unor izvoare de apă minerală este insuficientă. Această bogăţie curge pe canalele, pe şanţurile judeţelor Covasna şi Harghita. Ea nu e valorificată corespunzător.  Aş face o observaţie cu privire la starea hotelurilor. Am văzut staţiunile Borsec, Sovata, Covasna. Nu am foarte multe informaţii despre Borsec şi Sovata, ştiu că la Sovata s-au făcut... s-a privatizat, dar m-aş referi la hotelurile din Covasna, unde, cel puţin la patru mari hoteluri, SIF-urile sunt acţionar majoritar cu 80%. Este nepermis, in condiţiile in care hotelurile au un grad de ocupare foarte ridicat, SIF-urile care sunt destul de prospere să nu investească in a crea condiţii turiştilor care vin la tratament, pentru că tratamentul nu se face numai in Spitalul de boli cardiovasculare, ci şi hotelurile din Covasna se adresează, de asemenea, bolnavilor, suferinzilor de aceste boli. Cu siguranţă, mi-am pus intrebarea de ce, comparativ cu ce se intămplă in judeţul Braşov sau in Neamţ, sau in Sibiu, din punct de vedere al investiţiilor in turism, Harghita şi Covasna stau mult mai rău, deşi au un potenţial turistic de cea mai inaltă calitate. Aici sunt căteva explicaţii, dintre care m-aş opri asupra a două sau trei. Spre exemplu, densitatea drumurilor publice la suta de km pătraţi. Dacă densitatea medie in ţară este de 33,5 km la suta de km pătraţi, in judeţele Covasna şi Harghita densitatea este de numai 22,6 km la suta de km pătraţi, in Covasna, şi 24,8 in Harghita. Poate fi o explicaţie sau este, in mod categoric, o explicaţie densitatea slabă in raport cu media pe ţară a existenţei drumurilor. O altă motivaţie este cea de ordin politic. Dacă privim la numărul de investitori din Covasna şi Harghita, el este mare. Capitalul investit, insă, are două caracteristici. Una este legată de sumele foarte mici investite, deci investitori nesemnificativi, care nu au investit sume mari, ci sume foarte mici şi a doua, majoritatea covărşitoare a investitorilor este reprezentată de investitori unguri, investitori din Ungaria. In mod cert, aici a fost o politică a administraţiilor locale să stimuleze investiţiile din Ungaria - este foarte bine acest lucru, dar nu trebuiau neglijate investiţiile avănd altă origine decăt cea legată de originea ungară, pentru că, dincolo de această politică, să spunem, a administraţiilor locale, cei care au pierdut sunt cetăţenii, sunt locuitorii celor două judeţe, prin prisma locurilor de muncă, din punct de vedere numeric şi, al doilea, prin prisma nivelului salariilor, care, fiind obţinute in societăţi foarte mici, cu investiţii foarte mici in Romănia, au fost pe măsură, adică foarte mici. Există, repet şi nu o să ţin o argumentaţie foarte mare, dar creşterea animalelor este un sector extrem de important in Covasna şi Harghita, iar valorificarea laptelui, in loc să se facă in comune, in locurile in care..., in mediul rural, acolo unde se obţine materia primă, laptele este colectat şi dus şi in alte judeţe sau la una-două mari fabrici de lactate. Cert este că acolo unde se produce laptele nu se şi beneficiază de industrializarea lui, deşi acest lucru putea fi făcut relativ uşor prin plasarea, dirijarea de investiţii din fonduri comunitare in linii de procesare a cărnii, a laptelui ş.a.m.d., valabil şi pentru valorificarea lemnului sau a fructelor de pădure, care sunt din abundenţă in pădurile din Harghita şi Covasna. Un alt motiv pentru care cred că există motive de ingrijorare este cel legat de resursa umană. Aş putea să vă spun că, din punct de vedere al hărniciei, cred că sunt puţine locuri in ţară unde se munceşte aşa cum muncesc oamenii din Harghita şi Covasna. Secuii intreabă de muncă, nu de bani. Este o caracteristică a acestor oameni - caută de muncă, să ştie că are un loc de muncă. De asemenea, din acest punct de vedere, comparativ cu ce vedem in sudul ţării sau in estul ţării, in Covasna şi Harghita nu veţi vedea nici o palmă de pămănt nelucrată. Aşa-numitul pămănt lăsat părloagă nu există in Covasna şi Harghita. Oamenii lucrează pămăntul pănă la ultima palmă, chit că pun pe el cartofi şi sfeclă sau ce mai pot cultiva, porumb, dar este lucrat pămănt şi ingrijită recolta admirabil şi de multe ori făcută cu mijloace extrem de inapoiate, dar o fac de dimineaţă pănă noaptea tărziu. Deci, din acest punct de vedere, resursa umană este extrem de legată de muncă. Partea dificilă vine atunci cănd se caută segmentul de specialişti.

Judeţele au destul de puţini specialişti in zona de vărf, adică profesori, specialişti in IT, ingineri, medici. Cred că aici trebuie făcut ceva. Nu am o soluţie. Acestea sunt doar constatări. Un alt impediment pentru populaţia din Harghita şi Covasna, legat de viitorul fiecărui om şi aici vizez in mod deosebit generaţia tănără, este invăţarea limbii romăne. Am văzut politicieni care, ca de obicei, cu un ridicat nivel polemic, imi explicau cum că există in lege obligaţia să se inveţe limba romănă de către minoritari, nu numai maghiari, ci toţi minoritarii. Le-aş spune dragilor politicieni că şi ei, ca şi mine, inţelegem foarte bine despre ce vorbim şi vă rog pe dumneavoastră, vă chem in sprijin dacă vreţi, răsfoiţi manualele de limbă romănă pentru clasele I, a II-a, a III-a, a IV-a. Veţi constata că sunt foarte asemănătoare din punct de vedere al conţinutului cu manualele după care copiii proveniţi din familii de romăni invaţă limba romănă. Or, acest lucru este un uriaş handicap pentru copiii proveniţi din familii in care nu se vorbeşte limba romănă. Limba romănă trebuie invăţată de copiii din maghiarime după metodologia de invăţare a limbilor străine. Nu am nici un dubiu din acest punct de vedere pentru simplul motiv că au fost zeci de oameni care mi-au semnalat acest lucru, fără să se refere la metodologia după limbi străine. Ei pur şi simplu spuneau "copiii noştri nu pot invăţa limba romănă cu uşurinţă după manualele de invăţare a limbii romăne care le sunt puse la dispoziţie". Eu am un set aici. Foarte mulţi au crezut că e o vorbă de vară, de vacanţă. Nu, a fost un lucru extrem de serios pe care l-am spus şi, dacă doriţi, pănă cănd veţi avea ocazia să consultaţi astfel de manuale, după declaraţia de presă vi le pun la dispoziţie. Veţi constata că sunt extrem de asemănătoare cu manualele pe care şi dumneavoastră le-aţi avut la clasa I, a II-a, a III-a, a IV-a. Acest lucru creează o dificultate extraordinară, in mod deosebit pentru copiii din mediul rural, dar şi pentru cei din mediul urban, pentru simplul motiv că in aceste familii se vorbeşte limba maternă in casă, iar in mediul rural foarte puţini ştiu limba romănă şi pentru cănd ies din casă. Deci, un copil care nu a invăţat limba romănă, se trezeşte in faţa unor manuale asemănătoare celor după care se predă elevilor din clasele de romăni, ceea ce creează probleme deosebite in invăţarea limbii romăne. Vă pot spune că am vorbit cu profesori de limbă romănă, care spun acelaşi lucru şi, mai mult decăt atăt, spun că reclamă de 2-3 ani acest lucru la Ministerul Educaţiei, nevoia de adaptare a manualului de invăţare a limbii romăne de către cetăţenii romăni de etnie maghiară la standardul de manual prin care se incepe invăţarea unei limbi străine. Am văzut sensibilităţile generate de aceste afirmaţii, le consider profund demagogice, pentru că ele se lovesc de două realităţi. Una - realitatea din Covasna şi Harghita, căreia nu poţi să-i opui nimic altceva decăt o abordare realistă. Degeaba ţipăm la televizor că limba romănă este limba oficială a statului romăn. Aşa este, dar realitatea din Harghita şi Covasna reclamă o abordare aplicată a acestei realităţi, reclamă ca aceşti copii din familii de etnici maghiari să inveţe limba romănă după o metodologie care să ii ajute şi nu după o metodologie care pur şi simplu ii blochează, pentru că cei mai mulţi nu pot fi ajutaţi nici măcar acasă de părinţi. Nu aş vrea să fie speculat, dar am auzit o vorbă chiar de la profesori care predau limba romănă. Ei spun că copiii maghiari invaţă limba engleză căntănd şi limba romănă plăngănd, datorită dificultăţii manualului pentru un copil care nu ştie limba romănă, care nu are noţiuni minimale de limbă romănă cănd intră la clasa I. De asemenea, aş face menţiunea că a neglija această realitate este departe de a fi un act de patriotism. Am auzit tribunii care ţipau pe la televiziuni. A nu da şanse copiilor maghiari să inveţe limba romănă după o metodologie accesibilă inseamnă a-i condamna, in primul rănd, şi a-i condamna la izolare. Acei copii nu au şanse să se realizeze profesional decăt in Harghita şi Covasna. Nu au acces pe piaţa forţei de muncă dincolo de aceste două judeţe. Or, o atitudine arogantă a politicienilor romăni, care spun "nu mă interesează, să inveţe limba romănă, că e limbă oficială a statului romăn" nu face decăt să contribuie la sentimentul de izolare a acestor oameni faţă de romăni.  O altă realitate este că majoritatea profesorilor de limbă romănă din Harghita şi Covasna sunt profesori suplinitori, deci necalificaţi. Este un alt element care generează o dificultate in a-i ajuta pe copiii etnicilor maghiari să inveţe limba romănă. Aş mai spune, şi aici intru puţin intr-o zonă delicată, dar o voi face pentru că am văzut-o abordată ca atare in aceste zile şi mărturisesc că surprinzător abordată ca atare - disputa politică dintre UDMR şi alte formaţiuni. O spun fără analiza mea şi pe mesaje pe care le-am perceput acolo, fără să am pretenţia că au fost in totalitate aceste mesaje./dp/ Dar UDMR are un comportament feudal in administraţie. Nimic ce nu este UDMR nu are drept de supravieţuire, nici politic, nici ca salariat. Ultima modă - şi asta apropo de revolta unor domni că am vorbit despre necesitatea invăţării limbii romăne - ultima modă in materie de angajări in administraţia locală este ca obligatoriu să vorbească şi limba maghiară. Or, inţeleg şi aprob necesitatea ca cei care sunt in relaţie cu publicul să fie obligaţi să cunoască şi limba maghiară, dar cei care nu lucrează cu publicul şi sunt supuşi acestui criteriu obligatoriu de administraţiile controlate de UDMR sunt oameni discriminaţi; la fel cum, pe bună dreptate, maghiarii reclamă abundenţa de nevorbitori de limbă maghiară din poliţie. Este obligatoriu ca poliţiştii care oricum intră in relaţii cu cetăţenii romăni de etnie maghiară să poată să vorbească cu ei in limba lor. Sunt două aspecte administrative, preponderenţa sau refuzul, nedeclarat - pur şi simplu nu reuşeşte la concurs - refuzul de a angaja nevorbitori de limbă maghiară in interiorul administraţiei; nu văd care-i problema ca un cetăţean vorbitor numai de limbă romănă să lucreze la contabilitate. Contabilitatea se face după legea contabilităţii. Nu văd de ce un subprefect, care nu e etnic maghiar, deşi dă concurs singur, nu poate fi angajat. Cum la fel de anormal mi se pare ca soţia poliţistului romăn să fie, dintr-un motiv sau altul, scoasă din administraţie unde avea postul. Sigur, orice şef poate stabili că nu-i competent un subordonat, dar sunt exagerări. Cum, la fel, trebuie mai mulţi poliţişti etnici maghiari in comune, in oraşele din Covasna şi Harghita, valabil şi pentru jandarmi. In aceste zile s-a incercat o diversiune tipic... n-o mai etichetez: preşedintele sparge UDMR, creează un nou partid, UCM. Iată un tip de abordare care arată minciuna in care se ascund partidele etnice, fie că vorbim de UDMR, fie că vorbim de UCM, fie că vorbim de cine doriţi dumneavoastră din structurile maghiare. Aş vrea să vă spun ce am inţeles eu. In fapt, niciodată maghiarii nu vor participa la alegeri legislative decăt pe liste comune, indiferent căte formaţiuni politice ar fi. Este un lucru elementar faptul că pragul de 5% ii obligă să fie pe liste comune la alegerile parlamentare. Oricăt s-ar certa UDMR cu UCM sau cu alte formaţiuni vă garantez că vor fi pe liste comune la alegerile legislative, şi aşa este normal. Orice om care ştie să numere de la unu pănă la cinci ştie că formaţiunile maghiare intră in Parlament numai dacă vor fi pe liste comune. Problema formaţiunilor maghiare este impărţirea puterii pe plan local, şi nicidecum prezenţa la alegerile parlamentare. UCM şi UDMR sunt intr-o teribilă incleştare pentru obţinerea dominaţiei pe plan local. Interesele celor două formaţiuni sau mai multe, căte Dumnezeu or fi, nu sunt legate de legislative. Interesele lor sunt legate de alegerile locale. /il/ Din acest motiv este bătălia inregistrării unui nou partid şi a altor formaţiuni - nevoia de a-şi impărţi puterea in teritoriul pe care l-au considerat al lor şi numai al lor pănă acum. Disputele interne ii imping la această bătălie pentru supremaţie pe plan local şi ce s-a intămplat la Odorheiu Secuiesc, dau acest exemplu pentru că el caracterizează disputa dintre cele două formaţiuni, este edificator - blocarea primarului de către consiliul majoritar UDMR, dizolvarea consiliului, atacul pe hotărărea de dizolvare şi de organizare a noi alegeri şi aici mai poate fi adus un argument, poate domnul László Borbély şi-l aminteşte, cănd insista la Ministerul Internelor să nu se aloce nici un leu subvenţie Odorheiului Secuiesc. Bătălia politică intre formaţiunile maghiare - subvenţie pentru incălzire, despre asta e vorba; pănă la urmă, peste voinţa UDMR ministerul a alocat 8 miliarde, jumătate faţă de Miercurea Ciuc - deci, bătalia intre cele două formaţiuni este atăt de crăncenă incăt nu au nici un fel de reţineri pentru populaţie, nici un fel de respect pentru interesele populaţiei. Âşi pentru că suntem la capitolul politic, poate pe această cale le pot comunica liderilor maghiari că am intălnit foarte frecvent in abordarea oamenilor, fie că am fost la Comandău, la ziua comunei, fie că am fost la Odorheiu Secuiesc, fie că am fost la Tărgu Secuiesc, fie că am fost in alte comune, căteva etichete pe care cetăţenii li le pun: corupţi, baroni, nedemocratici - vă pot pune şi nume lăngă aceste etichete, spuse de oameni, dar nu vreau să personalizez, li le voi comunica liderilor UDMR - sau echivalentul PSD, spun foştii comunişti, vrem alternativă. Dacă ei nu ştiu realităţile judeţului, m-am văzut nevoit să li le comunic eu. Cu această ocazie vreau să vă spun că una din temele de interes pentru mine a fost in ce măsură populaţia işi vede izbăvirea, ieşirea din criză, ieşirea din dificultăţi pe seama autonomiei. O spun şi sunt mii de oameni cu care am discutat şi m-am intălnit: nu am auzit cuvăntul autonomie, iar dintre cei cu care am discutat, dacă vreun cetăţean crede că a rostit acest cuvănt in discuţia cu mine, şi au fost discuţii foarte sincere, il rog să spună public" preşedintele Romăniei minte". Preocuparea majoră a cetăţenilor din cele două judeţe nu este autonomia, ci este nivelul lor de trai, lipsa de investiţii, lipsa de echitate pentru că văd cum copiii lor au şanse mai mici pentru că nu ştiu bine limba romănă, calitatea proastă a infrastructurii rutiere - acestea sunt preocupările cetăţenilor romăni de etnie maghiară. In incheiere, aş vrea să fac o atenţionare publică către cei care cred că pot trăi la nesfărşit vănzănd ideea autonomismului sau ideea naţionalismului deşănţat: nu au nici o şansă să-i mai păcălească pe romăni, fie că sunt de etnie maghiară sau romăni, fie că sunt la Harghita şi Covasna, fie că sunt in restul ţării. Oamenii au inţeles că problema lor este dezvoltarea economică, şansele egale, iar a se amăgi că mai pot trăi din astfel de poveşti este o iluzie. Au trăit 17 ani pe spinarea fantomei desprinderii Harghitei şi Covasnei din trupul ţării, iar alţii echivalent, au trăit 17 ani bătăndu-se pe ceva ce nu le permite Constituţia şi nici nu este o prioritate nici pentru romăni, nici pentru cetăţenii romăni de etnie maghiară. Problema in Harghita şi Covasna este nivelul de trai, nevoia de investiţii, iar această nevoie de investiţii dincolo de motivaţiile pe care vi le-am dat anterior, mai are o motivaţie - politică. Dacă veţi privi in jurul celor două judeţe, veţi constata investiţii mult mai mari in Braşov, in Piatra Neamţ, in Sibiu. Priviţi in jurul lor şi această constatare sare in ochi, deşi Harghita şi Covasna au - din punct de vedere turistic, din punct de vedere al industriei alimentare, al industriei lemnului, cel puţin aceleaşi condiţii - ca şi celelalte judeţe. Dar un alt element care indepărtează investitorii este exact demagogia naţionalistă. Oamenii nu au posibilitatea, cei care pot să facă investiţii, nu au posibilitatea să stea opt zile in Harghita şi Covasna pentru a-şi da seama că pericolul izbucnirii unor conflicte interetnice nu există. Investitorii işi iau informaţiile din declaraţiile oamenilor politici. Date fiind declaraţiile formaţiunilor politice maghiare, pe de-o parte, şi ale extremiştilor romăni, pe de altă parte, impresia care se formează este că aici ar putea izbucni un conflict interetnic oricănd, motiv pentru care investitorii trec de Harghita şi Covasna şi işi văd de drum. Acum au sărit din vest direct in estul ţării, din sud direct in nord, dacă vorbim de Braşov, dar evită aceste două judeţe in mod nedrept, pentru că, in realitate, in aceste judeţe nu există nici un fel de pericol de conflict interetnic. V-aş ruga să mergeţi in Harghita şi Covasna şi să-i intrebaţi pe harghiteni şi pe covăsneni dacă i-ar interesa să aibă taxe şi impozite de două-trei ori mai mari, pentru că pe veniturile pe care le generează cele două judeţe, nu ar putea fi ţinută nici sănătatea, nici ordinea publică cu poliţie şi jandarmerie, nici educaţia. Cele două judeţe sunt puternic subvenţionate din bugetul de stat pentru a-şi realiza aceste activităţi vitale şi cu siguranţă nici reţeaua de drumuri nu ar putea fi imbănătăţită sau să-i crească densitatea. Aici foarte mulţi vor spune "nu-i adevărat". Am să vă dau un exemplu care probează acest lucru. Căt timp Clujul a avut primar ales un extremist, in Cluj nu s-au făcut investiţii. Vă rog să priviţi ce se intămplă in Cluj după ce acest extremist a plecat din funcţia de primar prin voinţa locuitorilor Clujului./dp/ Clujul a devenit un pol de atracţie pentru investitori in Ardeal. I-aş ruga atăt pe politicienii romăni extremişti, căt şi pe politicienii maghiari extremişti să privească cu atenţie la ce se intămplă la Cluj ca efect al dispariţiei unui extremist din fruntea treburilor obştei. Acelaşi lucru se intămplă şi in Covasna, şi in Harghita ca in perioada celebrului extremist. Pănă cănd nu vor inţelege că interesul lor, fie că-s maghiari, fie că-s romăni, la politicieni mă refer, este să coaguleze comunităţile din Covasna şi Harghita, este să arate că pot convieţui impreună, este să arate că sunt bineveniţi investitorii, nu numai maghiari, ci orice investitor care valorifică potenţialul uman şi natural al celor două judeţe, pănă atunci in folosul lor, strict personal, vor face politică şi nu in folosul cetăţenilor din cele două judeţe. Vă asigur că voi mai reveni in Covasna, nu pentru că am ceva de făcut, dar vreau ca secuii, vreau ca cetăţenii maghiari să inţeleagă că nu rămăn numai la măna partidelor politice, ci că statul romăn are o politică in favoarea lor şi că au dreptul să-şi păstreze cultura, limba, obiceiurile. De asemenea, au dreptul la mult mai multă autonomie, aşa cum are dreptul şi cetăţeanul din Caracal, din Oradea, din Craiova, din Iaşi, din Bucureşti. ţara are nevoie de descentralizare, pentru ca sistemele de sănătate, sistemele de educaţie să se apropie de nivelul comunităţilor. Faptul că se intărzie - noi ii spunem descentralizare, maghiarii ii spun, sau formaţiunile maghiare ii spun autonomie, creşterea nivelului de autonomie locală; oricum i-am spune, insă, faptul că ţinem servicii centralizate ca pe vremea lui Ceauşescu arată că statul romăn nu a luat in serios nevoia reformei instituţiilor statului. Avem direcţiile agricole subordonate ministerelor, ca pe vremea lui Ceauşescu, avem direcţiile sanitare subordonate ministerelor, ca pe vremea lui Ceauşescu, avem direcţiile de invăţămănt subordonate ministerelor, ca pe vremea lui Ceauşescu, avem toate serviciile, că vorbeşti de mediu, că vorbeşti de orice altceva, subordonate ministerelor. Noi nu modernizăm statul, iar nevoia de creştere a nivelului de autonomie a administraţiilor locale nu este numai in judeţele Covasna şi Harghita, ci este o nevoie absolută a tuturor comunităţilor şi este corect ca acest nivel de autonomie să crească pentru administraţiile locale, cu menţiunea că nimeni nu poate spera la niveluri diferite de autonomie, funcţie de judeţul in care se află. Autonomia trebuie egal distribuită in toate administraţiile locale romăneşti, fie că sunt in Covasna sau Harghita, fie că sunt in Giurgiu, fie că sunt in Bihor, in judeţul Constanţa, Prahova sau oriunde in altă parte. Numai aşa se pot mobiliza eficient resursele naţiunii şi putem veni aproape de nevoile cetăţeanului. Cam astea sunt lucrurile pe care am vrut să vi le spun, pentru că dezbaterea publică a luat o turnură absolut demagogică, legată de UCM şi UDMR. Poate aici ar trebui să vă dau un mic detaliu. Nu am vrut să mă intălnesc pănă in ultima zi a şederii mele acolo cu nici un primar, prefect, subprefect ş.a.m.d., dar nu toate lucrurile sunt după voinţa ta. Cu sau fără voia mea, am avut in faţă primari in foarte multe din comunele in care m-am dus, sigur, unii anunţaţi că e in comună preşedintele sau alţii se aflau la evenimentul la care eu m-am dus, ce-i drept, neinvitat. Am fost la trei zile ale comunelor, unde, neştiindu-se că sunt, pur şi simplu ştiam eu că se desfăşoară şi m-am dus acolo din dorinţa de a vorbi cu oameni, erau şi primarii acolo, sigur nu s-a supărat nimeni, pentru că erau primari UDMR. La Odorheiu Secuiesc m-am dus in aceleaşi condiţii, ba vă pot spune un lucru care poate fi confirmat. Am dorit să mă duc direct in tărgul meşteşugăresc, necunoscănd oraşul şi netrimiţănd SPP-ul in recunoaştere, am greşit drumul, am oprit la postul de poliţie. Mi s-a spus că ar fi tărgul la... După ce am constatat că ies din oraş, am oprit la postul de poliţie, unde mi s-a spus că ar putea fi la Sala Sporturilor. Mi-au explicat ei cum se ajunge la Sala Sporturilor, am trecut pe lăngă Sala Sporturilor şi nu era nimic. Pentru a găsi, totuşi, acest tărg, m-am dus in faţa Primăriei şi am intrebat unde este tărgul meşteşugăresc. Acolo se afla dl Szas Jenö, care, bineinţeles, fusese informat că sunt in oraş. Nu am intrat in primărie, pur şi simplu mi-a spus: "Nu-i la Sala Sporturilor, ci este la Liceul Agricol tărgul" şi m-am dus la Liceul Agricol, unde a venit şi dănsul. Nu am discutat politică. A fost o intrebare a domniei sale, o ingrijorare manifestată, dacă UDMR-ul ii va bloca din nou inregistrarea partidului. Eu i-am garantat că instituţiile statului romăn vor respecta legea. Dacă indeplineşte condiţiile de inregistrare, cu siguranţă va fi inregistrat, pentru că altfel ar fi un grav abuz, dacă nu le indeplineşte, cu siguranţă, nu va fi inregistrat, pentru că ar fi, de asemenea, un abuz. De la această intălnire, comparativ cu faptul că m-am intălnit cu cel puţin zece primari ai UDMR-ului, dar nu s-a plăns nimeni, mi se pare că ce au făcut şi analiştii, pe de o parte, dar mai ales UDMR-ul, este doar o incercare de a ascunde cea mai mare parte a realităţilor, despre care eu v-am vorbit acum. Deci, formaţiunile maghiare trebuie să ştie că nu mai pot păcăli pe nimeni legat de realităţile din Covasna şi Harghita. Eu vă mulţumesc mult. Vă doresc o zi bună. Scuzaţi-mă dacă a fost prea lungă expunerea, dar aş putea să mai vorbesc despre Harghita şi Covasna acum cel puţin o zi. La revedere!

REACŢIILE LIDERILOR MAGHIARI

ROBERT RADULY. Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Ráduly Robert, il acuză pe Traian Băsescu de comportament duplicitar, in urma declaraţiilor făcute marţi de şeful statului, transmite corespondentul ROMPRES. Ráduly Robert, care este şi preşedintele Organizaţiei Teritoriale a UDMR Ciuc, consideră că este interesant 'modul duplicitar de comportament folosit de Traian Băsescu in Secuime şi la Bucureşti'. Primarul din Miercurea Ciuc a explicat că, atunci cănd a venit in judeţele Harghita şi Covasna, şeful statului a spus că el nu vorbeşte despre partidele politice şi nu a făcut comentarii legate de administraţia locală. 'Una a spus aici şi cu totul altceva cănd ajunge la Bucureşti, dar acest comportament nu mă surprinde pentru că Traian Băsescu joacă mai multe roluri pentru a obţine voturi', a spus Ráduly. Acesta susţine, in continuare, că 'este obligatoriu ca toţi cei plătiţi din banii publici să cunoască deopotrivă atăt limba romănă, căt şi limba maghiară, iar in curănd trebuie să inveţe şi limba engleză'. Cu toate acestea, preşedintele UDMR Ciuc s-a arătat surprins de declaraţiile sefului statului, legate de folosirea limbii maghiare in administraţie, cu atăt mai mult cu căt, la intălnirea avută cu primarii şi prefecţii din cele două judeţe, 'doamna Băsescu i-a salutat pe cei de etnie maghiară in limba lor maternă'. Edilul şef a adăugat că va lua in considerare doar ceea ce a spus Traian Băsescu la dejunul de lucru de la Covasna, pentru că 'oamenii care se respectă işi spun lucurile in faţă, intre patru ochi şi nu din turnul de fildeş in care se simt in largul lor'.


MARKO BELA. Liderul UDMR, Marko Bela, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că nu este surprins de recentele declaraţii făcute de preşedintele Traian Băsescu despre Uniune şi că, prin poziţia faţă de această formaţiune, şeful statului a dovedit că se află "de cealaltă parte a baricadei". Marko Bela a arătat că "nu e nicio noutate in poziţia preşedintelui in privinţa UDMR". El a subliniat că, totuşi, acest lucru nu il impiedică să confirme unele constatări ale şefului staului. Marko Bela a precizat că preferă să nu răspundă cu un contraatac şi că ii pare rău că Băsescu foloseşte experienţa din cele două judeţe pentru a aduce acuzaţii UDMR. "E mai important că preşedintele Băsescu a făcut o vizită in cele două judeţe şi a reuşit să tragă unele concluzii corecte, care confirmă ceea ce spune UDMR de un deceniu şi jumătate legat de invăţarea limbii romăne, in privinţa dezvoltării infrastructurii şi in ceea ce priveşte starea socială", a precizat preşedintele UDMR. Potrivit lui Marko Bela, UDMR nu poate suferi de "miopie politică" cănd cineva incearcă să vadă pulsul zonei. El a spus că, din păcate, Băsescu a incercat să politizeze această experienţă pentru a formula un mesaj impotriva UDMR.


DEMETER JANOS. Preşedintele Traian Băsescu ar trebui să fie preocupat mai degrabă de ce a făcut sau ce va face pentru dezvoltarea ţinutului Secuiesc, şi nu de "cine este sau cine nu este feudal", a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Demeter Janos (UDMR). Demeter Janos consideră că Traian Băsescu, ca şef al statului, nu ar trebui să facă declaraţii privind eventualii "baroni" sau "corupţi", fiindcă există instituţii ale statului care trebuie să se ocupe de astfel de probleme şi să verifice eventualele fapte de corupţie.   "A existat un raport Tismăneanu, de altfel bun, dar să nu uităm că situaţia existentă in ţinutul Secuiesc este o moştenire a ultimelor epoci, să nu uităm că in perioada 1945-1989 a existat o politică de stat de a marginaliza in mod deliberat secuimea, de a schimba raportul etnic din această zonă (ţinutul Secuiesc - n.r.), iar după 1989 in loc să se repare greşelile trecutului s-a distrus prin privatizări necontrolate şi puţina industrie care a existat. Faptul că judeţele Covasna şi Harghita s-au mai dezvoltat in ultimii ani se datorează UDMR. (…) Căţi investitori au fost orientaţi spre ţinutul Secuiesc de către Agenţia Naţională pentru Investiţii cănd această instituţie a fost condusă de PD sau căţi bani au fost alocaţi pentru modernizarea drumurilor din zonă cănd domnul Băsescu a condus ministerul Transporturilor?", a spus preşedintele CJ Covasna.
  Â

LASZLO BORBELY. Ministrul Dezvoltării, Laszlo Borbely, a respins, marţi, acuzaţiile preşedintelui Traian Băsescu conform cărora ar fi intervenit la MAI pentru ca Odorheiu Secuiesc, al cărui primar este Szasz Jeno, lider UCM, să nu primească subvenţii pentru incălzire. Preşedintele Traian Băsescu i-a acuzat, marţi, pe reprezentanţii formaţiunilor maghiare că nu au respect pentru populaţia din zonele pe care le reprezintă. El a dat ca exemplu situaţia din Odorhei, oraş condus de un primar ce nu este membru UDMR, in care de la nivel central un reprezentant UDMR a făcut presiuni ca pentru această localitate să nu beneficieze de subvenţii pentru incălzire. Potrivit lui Băsescu, aceste presiuni au fost făcute la Ministerul de Interne de către actualul ministru al Dezvoltării, Laszlo Borbely (UDMR)."Mă surprinde această declaraţie. Anul acesta nu am vorbit cu nimeni despre acordarea acestor subvenţii. Ştiu că localităţile care au locuinţeincălzite cu centrale termice au primit astfel de subvenţii", a declarat ministrul Lucrărilor Publice. In plus, Borbely susţine că oraşul Odorheiu Secuiesc este o localitate favorizată. "Odorheiu (Secuiesc-n.r.) este chiar, să zicem, discriminat pozitiv. Am inceput construirea a 98 de apartamente prin ANL, pentru care, deja, cred, licitaţia este şi finalizată. De asemenea, zilele astea pornim şi construirea sălii de sport, care, din cauza Primăriei, nu a putut fi demarată pănă in prezent", a spus Borbely. Ministrul Borbely este de părere că declaraţia preşedintelui Traian Băsescu intră in sfera disputelor politice. "Declaraţia şefului statului intră in sfera disputelor politice, in care domnia sa nu ar trebui să intre, căci ar trebui să fie echidistant şi apolitic", a mai precizat Borbely.


ECKSTEIN KOVACS. Senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs a declarat, marţi, că situaţia din Harghita şi Covasna nu este aşa de neagră cum vrea preşedintele Traian Băsescu să pară şi că, deşi UDMR mai greşeşte in relaţia cu maghiarimea, nu este o formaţiune feudală, aşa cum a afirmat şeful statului. Senatorul Peter Eckstein Kovacs a declarat că situaţia maghiarimii din Harghita şi Covasna nu este aşa de "neagră" cum vrea preşedintele Traian Băsescu să pară. "Preşedintele i-a luat in suflet pe secui. A fost un act de curaj al preşedintelui de a prezenta o situaţie reală, dar care nu place multora. Cu privire la analiza politcă a lui Traian Băsescu, nu pot fi de acord.Cert este că şeful statului a dat inapoi in relaţia sa cu UCM şi cu primarul din Odorheiul Secuiesc (n.r. - Sasz Jeno, liderul UCM)", a declarat Eckstein Kovacs. El a mai spus că UDMR, deşi are greşelile sale, deoarece mai şi greşeşte, nu este o formaţiune feudală in Harghita şi Covasna. "Acolo situaţia nu este aşa de neagră cum vrea Traian Băsescu să pară. Căt priveşte corupţii din UDMR, am observat o discreţie gingaşă din partea sa.Puterea corupe şi in Harghita, dar şi in Botoşani. M-aş fi aşteptat la mai mult de la preşedinte, nu doar să vrea să şoptească lui Marko Bela sau Verestoy Atila la ureche nişte nume de corupţi", a conchis Eckstein.


GAZDA ZOLTAN. Preşedintele UCM - Scaunul Sfăntu Gheorghe, Gazda Zoltan, a declarat că preşedintele Traian Băsescu a avut dreptate cănd a spus că UDMR are "un comportament feudal" in judeţele Harghita şi Covasna, adăugănd că dovada este faptul că "UDMR a impiedicat in urmă cu căţiva ani inregistrarea UCM". Preşedintele UCM - Scaunul Sfăntu Gheorghe, Gazda Zoltan, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că "UDMR a impiedicat in urmă cu căţiva ani inregistrarea Uniunii Civice Maghiare pentru ca organizaţia să nu poată participa la alegerile locale cu liste proprii", adăugănd că, astfel, UCM nu a putut avea reprezentanţi in consiliile locale sau primari in administraţia locală. Potrivit sursei citate, primarii independenţi sunt discriminaţi de Consiliul Judeţean, bugetele locale fiind impărţite potrivit apartenenţei politice. "Din păcate, trebuie să fim de acord cu preşedintele Traian Băsescu", a spus Gazda.