BEC / A votat mai puţin de jumătate din ţară

Primele alegeri parlamentare uninominale din România au adus cu sine cea mai scăzută prezenţă la vot de după decembrie 1989.

Doar 39,26 % din cei aproximativ 18 milioane de români cu drept de vot şi-au exprimat ieri opţiunile politice la primele alegeri parlamentare uninominale. Adică numai aproximativ şapte milioane de oameni au participat de fapt la procesul electoral şi au acordat girul lor viitorului Parlament. Cu aproape nouă procente mai puţini decât în 2004.  

Potrivit rezultatelor prezentate de Biroul Electoral Central pentru ora 21:00, în mediul rural se prezentaseră la urne 44,24%, iar în mediul urban 35,63% dintre cetăţenii cu drept de vot. Judeţele cu cea mai mare prezenţă la vot erau: Teleorman - 52,68%, Vrancea - 47,17%, Ilfov - 46,61%, Giurgiu -  46,44% şi Dâmboviţa – 45,94%. Cea mai mică participare a românilor la procesul electoral a fost înregistrată în Timiş - 31,57%, Covasna - 33,51%, Tulcea - 35,03%, Braşov - 35,12%, Sibiu - 35,30%.

În Capitală prezenţa la urne pe sectoare a fost următoarea: sectorul 1 - 34,79%, sectorul 2 - 34,51%, sectorul 3 - 26,29%, sectorul 4 - 28,09%, sectorul 5 - 30,56% şi sectorul 6 - 29,91%.

ORA 18:00
Cu trei ore înainte de sfârşitul zilei, BEC raporta, în medie, o prezenţă la vot a 34,48% dintre alegători (40,06% în mediul rural şi 30,43% în zona urbană). Judeţul cu cea mai mare prezenţă la urne era Teleorman – 47,06%, iar cel în care se înregistrase cea mai mică participare era Timiş - 26,50%. În Capitală prezenţa la urne era următoarea: sectorul 1 – 29,86%, sectorul 2 – 29,66%, sectorul 3 – 22,23%, sectorul 4 – 23,73%, sectorul 5 – 26,11% şi sectorul 6 - 25, 51%.

ORA 14:00
Prezenţa la vot declarată de BEC pentru jumătatea zilei de ieri, 19,84%, a fost primul indiciu al unei participări extrem de scăzute a românilor la procesul electoral. Astfel, Potrivit BEC, 22,34% dintre alegătorii din mediul rural şi 18,02% dintre cei din zona oraşelor votaseră până la ora 14:00. Cei mai "harnici” fuseseră alegătorii din judeţul Teleorman - 28,08%, iar cea mai mică prezenţă la vot fusese raportată la Timiş - 14,11%. În Capitală prezenţa la urne era până la jumătatea zilei de 15,85 procente.

PREZENŢA LA URNE LA ORA 10:00
Primele trei ore de scrutin au adus la urne 4,87% din totalul românilor cu drept de vot. Ca de obicei în primele ore ale zilei alegerilor, în mediul rural s-a prezentat un număr mai mare de alegători în comparaţie cu zona urbană a ţării. Potrivit BEC, până la ora 10:00, în zona rurală îşi exprimaseră opţiunile electoale 5,58% dintre cetăţeni, iar în oraşe, 4,36%. În 21 dintre judeţe fusese înregistrată o prezenţă la vot superioară mediei pe ţară, iar unităţile teritorial administrative fruntaşe erau: Teleorman – 8,38%, Ilfov – 7,65%, Dâmboviţa – 7,06%, Giurgiu – 6,99%, Vrancea 6,79%. Judeţele cu cea mai mică prezenţă la vot erau la ora 10:00: Covasna – 3,06%, Timiş – 3,29%, Sibiu – 3,29%, Maramureş – 3,34%, Bistriţa Năsăud – 3,59%.
În Capitală fusese înregistrată o prezenţă la urne a 3,66% din  totalul cetăţenilor cu drept de vot, astfel: Sectorul 1 - 4,15%, Sectorul 2 – 4,34%, Sectorul 3 – 3,20%, Sectorul 4 – 3,57%, Sectorul 5 – 3,54%, Sectorul 6 – 3,39%.
Pe lângă prezenţa scăzută la urne, prima parte a zilei de votare nu a adus probleme majore pentru Biroul Electoral Central, instituţia înregistrând mai multe sesizări cu privire la incidente minore.

Parlamentarele până acum

În urmă cu patru ani, alegerile parlamentare aduceau la urne cel mai mic număr de votanţi de până atunci.
Dacă la scrutinele pentru alegerea membrilor Legislativului din anii 1990, 1992, 1996 şi 2000 procentul alegătorilor care şi-au exprimat opţiunile politice a depăşit 65%, în noiembrie 2004 acesta a ajuns abia la 58,93%. Din cei 18.449.344 de cetăţeni cu drept de vot s-au prezentat atunci la urne 10.794.653. La nivel naţional, potrivit estimărilor BEC din 2004, la ora 9:00 votaseră 3,16% dintre alegători, la ora 11:00 – 10,70%, la ora 14:00 – 27,18%, la ora 17:00 – 43,76%,
iar la ora 20:00 – 57,13%. Ultimele alegeri din România, cele locale din iunie anul acesta, au adus la urne 49,38% din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot.

Electorale pe telefon

Campania electorală nu putea să evite tocmai telefonul, acest dispozitiv de care nu ne mai despărţim nicicând, şi care stă de veghe la (ne)liniştea noastră şi în timpul somnului. Cu rimă sau fără rimă, cu mesaje "anti" sau "pro", SMS-urile electorale au umflat reţelele de telefonie în ultima săptămână, dar nu au lipsit nici în ziua votului.
"Ai două voturi: ELENA şi mama ei. Baftă"

"Alianţa D.A. odată/Se credea o mare FATĂ/Avea BANI avea PUTERE/Prăbuşind ţara-n DURERE/Duminica la vot schimbă semaforul pe ROŞU!/"

"PNL şi PD-L s-au certat şi ÎNJURAT/Scotocind pe la BUGET/Tot ce poate fi FURAT/Şi salarii şi DISPENSII/Prăbuşind Fondul de PENSII/
NOTĂ: Esti f aproape de o mare VICTORIE!-revin

"Se spune că e nevoie de mult curaj pentru a reuşi…Votaţi Vlad Naicu candidatul PNL la senat pentru că împreună avem curajul să construim o viaţă mai bună"

Dar nu doar serviciul SMS a fost utilizat ca platformă electorală în domeniul telecomunicaţiilor. Merge şi cu telefonia fixă. Evident, a fost folosit un mesaj-robot care intra în funcţiune în clipa în care "ridicai" receptorul: "Vă sunăm din partea candidaţilor PD-L…"

Vom afla în curând în ce măsură şi-au atins scopul aceste tactici electorale. Cert este că unii deja au câştigat: operatorii de telefonie.

Asociaţia ProDemocraţia reclamă mită electorală pe scară largă la alegerile de ieri

Asociaţia ProDemocraţia a observat alegerile de ieri cu echipe mobile, cei aproximativ 800 de observatori fiind localizaţi cu precădere în mediul rural, dar şi în Bucureşti.
Potrivit unui comunicat al APD, până la ora 11:00, observatorii ProDemocraţia dar şi cetăţenii care sunaseră la linia gratuită sesizaseră nereguli legate în primul rând de utilizarea mitei electorale. Astfel, la Năvodari apăruseră sesizări legate de transportul alegătorilor la secţiile de votare cu autobuze (CT-97-JTA, CT-81-UZK) şi autoturisme, pe drum alegătorii primind indicaţii cu privire la candidatul pe care trebuia să îl voteze, precum şi 100 lei drept recompensă. Alte nereguli sesizate de APD au vizat distribuirea de băuturi alcoolice în perimetrul secţiilor de votare, alegători care votaseră cu mai multe buletine de vot, doi sau mai mulţi alegători în aceeaşi cabină de vot în acelaşi timp, ştampile care dispăruseră din secţiile de votare sau secţii de votare care nu s-au deschis la ora 7:00 şi urne care nu fuseseră sigilate.
La ora 15:00, un nou comunicat al APD sesiza că, pe lângă recompensarea alegătorilor care votaseră cum li se cere, partidele politice continuau transportarea organizată a alegătorilor la urne. Situaţia era semnalată în judeţele Ilfov (comunele Afumaţi şi Petrăchioaia) şi Hunedoara. Alte nereguli erau sesizate în judeţele Dolj, Brăila, Vrancea, Botoşani. În plus, la Sinteşti, în Giurgiu, ProDemocraţia a fost sesizată de echipa emisiunii "Rom European" a Agenţiei de Monitorizare a Presei asupra faptului că populaţia de etnie romă era transportată la secţiile de votare cu trei microbuze. "Cetăţenii de etnie romă sunt instruiţi cum să voteze şi primesc promisiuni de recompense în bani, cu sume cuprinse între 100 şi 150 lei", se arăta în comunicatul APD. Conform legii votului uninominal, "promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Tentativa se pedepseşte".

• Aniela Nine