Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ultimul raport al Comisiei Europene, din ianuarie, a fost poate cel mai bun de care a avut parte România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), însă lucrurile se pot schimba în vară, când este aşteptat noul raport.
Ministrul de Justiţie, Robert Cazanciuc şi procurorul-şef al DNA Codruţa Kovesi au participat ieri la o audiere în cadrul Comisiei de Control Bugetar a Parlamentului European pe tema MCV, mecanism instituit în 2007. Dacă şefa DNA a avut cu ce să se laude, Cazanciuc este într-o poziţie mai delicată şi nu neapărat din vina sa.
O parte din recomandările anterioare erau adresate explicit Parlamentului, iar acesta nu se grăbeşte să le pună în practică, motiv pentru care ministrul a trimis pe 1 aprilie o scrisoare către Camera Deputaţilor în care amintea că este nevoie şi de sprijinul Parlamentului în cinci chestiuni, mai ales că o misiune de evaluare a Comisiei Europene vine la Bucureşti în luna mai.
În primul rând, trebuia ca Parlamentul să elaboreze un cod de conduită al parlamentarului prin care să fie sancţionate declaraţiile de natură a influenţa independenţa şi prestigiul magistraţilor, însă de cod nu se mai vorbeşte de aproape un an. Apoi discuţiile legate de revizuirea Constituţiei să garanteze că independenţa justiţiei nu va fi slăbită, însă procesul revizuirii trenează.
Parlamentului îi mai revenea şi sarcina de a garanta că deciziile judecătoreşti de încheiere a mandatului unui membru sunt puse automat în aplicare, dar nici aici nu s-a mişcat nimic. Ministrul ceruse un răspuns de la Cameră până în data de 15 aprilie, însă va mai trebui să aştepte câteva săptămâni până va primi un răspuns, pentru că cele trei comisii care trebuie să facă propuneri pe temele avansate de Cazanciuc nu şi-au trimis încă rapoartele la Biroul Permanent.
Europenii nu cred în lacrimi Capitolul dedicat Parlamentului în viitorul raport MCV va fi nefavorabil nu neapărat din cauza întârzierilor, cât a regresului asupra unui capitol pe care oficialii europeni îl credeau închis, anume refuzul de permite ridicarea imunităţii unor parlamentari. După ce Parlamentul a ridicat imunitatea mai multor membri ai săi sub impactul emoţional al alegerii lui Iohannis, lucrurile păreau să intre în făgaşul normal, dar cazurile Varujan Vosganian şi Dan Şova au demonstrat că mirul şi invocarea lăcrămoasă a divinităţii sunt mai puternice decât foaia de parcurs a MCV-ului, motiv pentru care oficialii europeni ar putea fi reticenţi la a renunţa la Mecanismul care s-a dovedit eficient în a impulsiona lupta anticorupţie. Revenirea la practica folosirii imunităţii ca protecţie împotriva justiţiei face iluzorie posibilitatea ridicării MCV în 2016-2017. Ultimul raport îl critica dur şi pe Avocatul Poporului pentru refuzul de a ataca la CCR ordonanţele de urgenţă dubioase din punct de vedere constituţional şi cerea ca postul să fie ocupat de o persoană susţinută de toate partidele, nu doar de cel guvernământ, însă Victor Ciorbea a rămas în funcţie.
AVERTISMENT
După raportul din iarnă, președintele Iohannis își exprima speranța că peste doi ani România ar putea scăpa de monitorizarea Bruxelles-ului. Binînțeles, în anumite condiții: ”Ne-am angajat să fim stat de drept, justiţia să fie bine organizată. Or, aceste lucruri nu se obţin doar aşteptând să se întâmple. Noi trebuie să fim proactivi să facem modificările necesare, să alocăm banii necesari pentru îndeplinirea acestor măsuri, să combatem corupţia, să nu mai avem acel val imens de ordonanţe de urgenţă, să nu mai avem parlamentari apăraţi prin vot. Ce vreau eu este să lucrăm cu toţii ca să îndeplinim aceste obiective şi MCV să nu mai fie necesar. Acest lucru se poate în câţiva ani. Sper să ajungem în acest punct când Parlamentul şi CSM îşi încheie mandatul, adică 2016-2017.”
