Bilanţ cu atac la politicieni

ŞEDINŢĂ ● Traian Băsescu, la Ministerul Public
Procurorii Ministerului Public, un sistem aproape de colaps, au aflat din gura preşedintelui României că anul 2007 a fost unul cu o cadenţă mare a acţiunilor politice împotriva justiţiei, în general, şi a procurorilor, în special. Nici presa n-a scăpat de acuzaţii.

ŞEDINŢĂ ● Traian Băsescu, la Ministerul Public
Procurorii Ministerului Public, un sistem aproape de colaps, au aflat din gura preşedintelui României că anul 2007 a fost unul cu o cadenţă mare a acţiunilor politice împotriva justiţiei, în general, şi a procurorilor, în special. Nici presa n-a scăpat de acuzaţii.


Discursul preşedintelui României, Traian Băsescu, ţinut ieri la şedinţa de bilanţ al activităţii din anul trecut a procurorilor Ministerului Public, a fost unul acuzator la adresa clasei politice româneşti, dar şi a mass-media. Clasa politică a fost catalogată ca "furioasă, pentru că n-a mai putut controla procurorii şi atunci

şi-a făcut legi ca să se protejeze împotriva procurorului". De la înălţimea funcţiei sale, şeful statului a spus că anul 2007 a fost un "an extrem de greu, deoarece n-a existat în nici o altă perioadă o cadenţă atât de mare a acţiunilor politice împotriva justiţiei, în general, şi a procurorilor, în special". Băsescu a exemplificat cu lupta dintre fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu şi DNA, apoi cu "Ordonanţa 95 care a blocat mai bine de patru luni chiar continuarea luptei împotriva corupţiei la nivel înalt".


DIN CICLUL "LEGI PENTRU HOŢI". "În 2007 s-au emis legi care au făcut inutil efortul a câţiva ani făcut de procurori în încercarea de a proba frauda bancară – şi mă refer la Legea 69 din 2007 prin care toţi cei care au contribuit la devalizarea unor bănci precum Bancorex, Bankcoop, Banca Agricolă, au răsuflat uşuraţi pentru că Parlamentul le-a făcut marele dar prin dezincriminarea deturnării creditelor obţinute şi a nerespectării regulilor bancare. Procurorii n-au avut de luptat numai cu infractorii, ci şi cu clasa politică, care nu poate accepta scoaterea de sub control a procurorilor. Încă există mentalitatea clasei politice că un procuror trebuie controlat, iar proba spuselor mele stă în actele normative emise. Legea 69/2007 creează un drept discreţionar de a se fura prin bănci", a spus şeful statului. Pe de altă parte, Traian Băsescu a adus în discuţie "refuzul politicienilor de a merge în faţa judecătorului", refuz ascuns tot timpul sub declaraţiile de "dorinţă a de lămuri lucrurile", însoţite însă "în realitate de declanşarea celor mai sofisticate proceduri ca dosarele să se întoarcă la Parchet".


CASTANA. Procurorii şi-au luat şi ei "perdaful" de la preşedinte, care nu a uitat de dosarele returnate la parchete din cauza greşelilor procedurale. Aici el a acuzat tandemul procuror-judecător, incriminând şi faptul că un judecător descoperă neregulile după un an şi jumătate. Băsescu a catalogat aceste lucruri ca dovezi ale lipsei de profesionalism a magistraţilor. Apoi, pentru stricarea imaginii politicienilor, procurorii au fost admonestaţi de preşedinte. Acesta le-a cerut să găsească o formulă pentru ca anchetele în cazurile lor să se desfăşoare mai cu discreţie, cel puţin până la punctul în care procurorii capătă convingerea că politicienii respectivi sunt vinovaţi. "Găsiţi o formulă pentru ca oamenii care încă nu sunt judecaţi să nu mai fie actorii principali ai unor bâlciuri mediatice. Găsiţi o formulă ca investigarea oamenilor politici să se facă până la un punct, până când aveţi convingerea că sunt vinovaţi, şi să nu se mai facă prin presă sau cu ajutorul presei sau în baza jocurilor politice", le-a spus Băsescu.


PALMA PENTRU PRESĂ. "Să nu luaţi în calcul presiunile media. Nu vă puteţi aştepta la un alt tip de tratament, când mentalitatea unui om cu bani este să îşi pună la dispoziţie un trust media, cu trompetele de rigoare, şi un partiduleţ. Aveţi obligaţia să treceţi peste această presiune, ca şi peste cea a politicului", a afirmat Traian Băsescu. El nu s-a putut abţine de la exemplificări privind presiunile mediatice şi a făcut trimitere la cazul Omar Hayssam, un terorist despre care s-a spus că "a plecat ca un boier cu avionul, când el a plecat târându-se printre oi". Traian Băsescu i-a avertizat pe procurori că se urmăreşte dezinformarea opiniei publice în acest caz: "Vă avertizez că veţi avea o mare luptă cu o parte din media cu privire la modul în care a plecat Omar Hayssam. Vă previn: e ciclul doi al atacurilor pe Justiţie!". Ulterior, într-o emisiune la RRA, Băsescu a reluat subiectul Hayssam declarând că există documente tehnice, inclusiv probe ADN, că Omar a plecat din România "printre oi" şi că, după ce a părăsit ţara, sirianul a menţinut "contacte" cu politicieni, cu care a comunicat sau şi-a trimis şoferul.

Reacţie

După declaraţiile făcute de şeful statului la şedinţa de bilanţ, Ionel Haşotti, apărătorul lui Mustafa Tartoussi, armatorul navei Iman T, cu care ar fi plecat Omar Hayssam din România, ne-a declarat: "Eu mă bucur că domnul preşedinte a făcut o asmenea precizare, fiindcă dacă dumnealui a stabilit că Omar Hayssam a fugit pe un vapor care transporta oi, atunci clientul meu trebuie achitat fără nicio altă investigaţie. Spun asta pentru că nava respectivă a trasportat cherestea şi utilaje. Dacă domnul Băsescu s-a referit metaforic la o navă care transporta oi şi implicit a stabilit vinovăţia clientului meu, atunci avem o problemă de amestec grosolan şi de influenţare a justiţiei din partea celei mai înalte autorităţi a statului. Nu cred că în situaţiile în care domnul Băsescu a fost la rândul lui inculptat în dosare i-ar fi convenit ca preşedinţii Iliescu sau Constantinescu să stabliească vinovăţia în direct şi la o oră de vârf. Asemenea ieşiri publice ale autorităţilor cu privire la vinovăţia unor persoane care fac obiectul urmăririlor judiciare în curs au fost sancţionate dur şi constant de CEDO, care a decis în esenţă că ele nu constituie decât încălcări grave ale dreptului la un proces echitabil".

• Carmen Vintilă

"În anul 2007, procurorii au fost atacaţi mai mult ca niciodată. Uneori din cele mai neaşteptate direcţii. Dosarele de calitate, soluţionate în termene rezonabile, vor fi răspunsul nostru la atacurile publice", a spus procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, ieri la prezentarea raportului de activitate pe anul 2007 al Ministerului Public.

Kovesi a atras atenţia că numarul de procurori a ramas la fel de mic precum cel din urmă cu zece ani, în timp ce numărul dosarelor a crescut. "Chiar dacă suntem un Minister Public în Uniunea Europeană, continuăm să avem procurori care au peste 1.500 de dosare în lucru şi unităţi de parchet care funcţionează cu unul sau doi procurori. Trebuie să realizăm că 1.500 de dosare în fişetul unui procuror nu reprezintă doar o cifră, ci semnalul unui sistem aproape în colaps. Este aproape imposibil să pretindem unui procuror să citească, să evalueze, să dea o soluţie justă, să facă actul de justiţie în 1.500 de dosare simultan", a arătat Kovesi. Ea a adăugat că procurorul general nu poate rezolva această criză pentru că nu are instrumente manageriale: nu poate angaja, nu poate evalua, nu poate transfera, nu poate sancţiona.


CSM, CRITICAT. Kovesi a recunoscut că sunt încă persoane în sistem care nu doresc să renunţe la vechile obiceiuri de a promova pe criterii îndoielnice şi a criticat Consiliul Superior al Magistraturii. "Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să scape de complexele propriei ineficienţe şi să înlăture procurorii care, prin actele lor sau prin conduită, dovedesc că nu au ce căuta în sistem. Nu este posibil ca un procuror care, timp de doi ani, a refuzat să soluţioneze cauzele ce i-au fost repartizate să nu fie sancţionat rapid şi ferm de CSM, fiind necesar ca, în toată această perioadă, şeful ierarhic să formuleze mai multe sesizări, iar la final să se aplice o sancţiune mai mult formală. Neaplicarea unei sancţiuni timp de doi ani acestui procuror nu face decât să încurajeze lenea şi inactivitatea", a spus Kovesi.

Ea a amintit că, din 2004, procurorul general al României nu mai are printre atribuţii sancţionarea subordonaţilor, de acest lucru ocupându-se CSM.


SONDAJ. Pentru a vedea care este percepţia populaţiei asupra activităţii procurorilor, Ministerul Public a comandat o cercetare sociologică. Astfel, la întrebarea "în ce măsură Parchetul îşi îndeplineşte sarcinile în mod eficient?", 40% dintre cei chestionaţi au răspuns "în mică măsură", 37% au spus că "în mare măsură" şi doar 2% au zis că "în foarte mare măsură", ceea ce arată că aproape 50% din respondenţi au o percepţie negativă asupra activităţii parchetului. La întrebarea "cât de multă încredere aveţi în Parchet?", 13% au răspuns "nu am deloc încredere", 43% au răspuns "nu prea multă încredere", iar 34% au răspuns că "au încredere". Kovesi a mai spus că activitatea procurorilor se desfăşoară într-un mediu social de neîncredere, însă schimbarea acestei stări de fapt se poate face doar printr-o acţiune eficientă. 58% din respondenţi consideră că procurorii care comit greşeli ar trebui sancţionaţi.


CHEMAREA PROCURORILOR "ACASĂ". Procurorul general a reproşat CSM că nu a reuşit să rezolve problema celor 540 de posturi vacante din Ministerul Public. Kovesi a ridicat problema detaşărilor magistraţilor în afara sistemului, vreo 80 de procurori în total, considerând că ar trebui să înceteze această practică. De subiect s-a agăţat şi preşedintele Traian Băsescu. El a cerut ministrului Justiţiei, Cătălin Marian Predoiu, să facă tot posibilul pentru încetarea detăşărilor magistraţilor în afara sistemului. "Domnule ministru, vă rog să dispuneţi încetarea imediată a detaşării în Executiv a judecătorilor şi procurorilor. Este un element care probează amestecul între puterea executivă şi puterea judecătorească. (...) Vă solicit tuturor celor care deţineţi competenţe în detaşarea magistraţilor să fie chemaţi acasă", a spus preşedintele. El a arătat că magistraţii detaşaţi în Executiv primesc "eticheta politică a celor care se află la putere, fapt ce le afectează credibilitatea".


FERMITATE. "Nu este posibil ca dosare pentru instrumentarea cărora s-au cheltuit bani publici să nu aibă finalitate din cauza unor declaraţii schimbate la instanţă, mărturii mincinoase", a spus Kovesi cerându-le procurorilor din întreaga ţară să dea dovadă de fermitate în cauzele care aduc atingere justiţiei. Procurorurl general a afirmat că obiectivele Ministerului Public pentru anul 2008 sunt cauzele de corupţie şi recuperarea prejudiciilor. Ministerul Public va derula un proiect pilot în care procurorii de şedinţă îşi vor susţine cauza având la dispoziţie permanent dosarul în format electronic.


REPLICA CSM. Vicepreşedintele CSM, procurorul Graţiana Isac, a declarat la bilanţ cu o oarecare ironie: "Suntem vinovaţi şi noi magistraţii, şi CSM că nu a descoperit o modalitate minune de acces în magistratură". Reprezentantul CSM a mai arătat că "autoritatea judecătorească nu este doar cenuşăreasa între puterile statului, dar a fost transformată în cobaiul Legislativului".


CERINŢĂ: ANCHETE PROFESIONISTE. Ministrul Justiţiei, Cătălin Marian Predoiu, în speech-ul său a afirmat că timpul în care un procuror trebuie să soluţioneze un dosar, de 5 ore până la 40 de ore, este inacceptabil. "De la magistraţi, procurori aştept profesionalism, integritate şi seriozitate, aştept anchete profesioniste, imparţiale şi condamnări disuasive. Aştept ca unitatea de măsură a eficienţei să fie soliditatea probatoriului, sentinţele definitive, şi nu cele cinci minute de faimă la ştiri sau numărul trimiterilor în judecată", a afirmat Predoiu. El a subliniat că procurorii, magistraţii reprezintă o categorie profesională aparte, cu o multitudine de drepturi şi garanţii, dar şi cu restricţii, incompatibilităţi şi rigori pe măsura privilegiilor şi a rolului lor în societate. Ministrul a menţionat şi importanţa factorului uman, care, în opinia sa, este esenţial în funcţionarea oricărui sistem, dar care are o importanţă covârşitoare în sistemul judiciar. "Consider că scopul nostru este comun ­ promovarea unei justiţii credibile şi obţinerea de rezultate serioase în lupta împotriva criminalităţii în general, cu accent asupra macrocriminalităţii, respectiv a corupţiei şi crimei organizate. Desigur, aceste rezultate presupun eforturi, cooperare şi dialog, atât cu Ministerul Justiţiei, cât şi cu celelalte instituţii implicate în actul de justiţie şi cu parteneri externi", a precizat Predoiu. "Consider că investigaţiile penale şi trimiterile în judecată trebuie să fie fundamentate de respectarea conceptului de proces echitabil, astfel cum acesta este definit de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului", a subliniat Predoiu. (...) "Închei prin a vă aminti celebrul dicton al lui Ulpian «Principiile dreptului sunt: Să trăieşti cinstit, să nu faci rău altuia, să dai fiecăruia ce este al său» ­ dicton care ar trebui să dimensioneze pentru fiecare din noi conceptele de ordine, legalitate, echitate", a declarat ministrul Justiţiei.