Biliard politic: Băsescu loveşte cu ANI în Parlament

Cum e folosită o instituţie a statului împotriva alteia

Legea ANI, declarată neconsti­tu­ţională de două ori, reîntoarsă în Parlament de două ori, la cererea pre­şe­dintelui Traian Băsescu, este folosită de Palatul Cotroceni pentru a demonstra că Parlamentul apără corupţia. Şeful statului a ordonat Guvernului să adopte un proiect de modificare a Legii ANI, ocolind procedura consti­tuţională în Parlament, în 26 aprilie, exact atunci când delegaţia FMI so­sise la Bucureşti să discute cu mi­niş­trii lui Emil Boc despre dezastrul eco­no­miei româneşti.

În urma discuţiilor cu reprezentanţii Fondului, a venit la numai două săptămâni anunţul lui Traian Băsescu privind tăierea pensiilor şi a salariilor bugetarilor. În ace­eaşi perioadă, conflictele din in­te­ri­orul PDL ieşiseră la suprafaţă cu zgo­mot, iar Emil Boc fusese acuzat chiar de către şeful statului că şi-a im­pus "o gaşcă" în fruntea partidului. To­tul acompaniat de nenumărate dez­văluiri ale jafului de la bugetul pu­blic, prin achiziţiile de milioane de euro dispuse la toate ministerele şi au­torităţile conduse de PDL, în contrapondere cu refuzul Guvernului de a opera restructurări în apara­tul propriu.

Scandalul mediatic şi politic era anticipat a fi mare, deci era nevoie de o strategie de deturnare a atenţiei de la acest subiect prin aducerea în prim-planul public a altui subiect, legat de oneroasele interese ale demnitarilor în a-şi ascunde ave­rile. În plus, aruncarea pe piaţă a subiectului ANI urma să discrediteze partidele de Opoziţie, care s-ar fi opus modificării legii în sensul transparentizării pu­blicării averilor, dar mai ales urma să discrediteze Parlamentul ca instituţie, obiectiv urmărit de asemenea cu asiduitate de către gânditorii de la Cotroceni.

Ceea ce s-a şi întâmplat. În 26 apri­lie, chiar în timp ce la Guvern se adopta un proiect de modificare a Legii ANI, Traian Băsescu chemase partidele la consultări pentru a le cere să adopte în Parlament legea neanunţată încă în termen de 10 zile. Liberalii au refuzat să participe la "mascaradă", fiind ulterior acuzaţi, evident, că se opun controlului ave­rilor, iar între liderul PSD, Victor Ponta, şi Traian Băsescu, a izbucnit un conflict verbal violent de natură să ducă, de asemenea, la atacarea social-democraţilor pe motiv că ei apără secretizarea averilor demnitarilor.  

Legea a intrat apoi în procedura parlamentară, cu sincopele de rigoare, spre satisfacerea strategiei gândite la Palatul Cotroceni. Proiectul a fost modificat în comisiile juridice şi în plen, cu binecuvântarea ministrului Predoiu, dar cu multe contestări ulterioare până când forma finală a ajuns la promulgare la Traian Băsescu. De menţionat este faptul că PSD şi PNL au decis să nu se opună în nici un fel adoptării legii, tocmai pentru a nu fi acuzate de acest lucru, şi că printre cei care au votat amendamentele prin care ANI şi-a pierdut din atribuţii au fost chiar parlamentarii PDL.

Fix atunci când Curtea Constitu­ţională a respins tăierea pensiilor şi Guvernul a fost obligat să anunţe creşterea TVA, Traian Băsescu a găsit de cuviinţă să ceară Parlamentului reexaminarea legii, pentru a doua oară consecutiv, deşi Constituţia nu îi permitea să facă acest lucru. Refuzul PNL şi PSD de a da curs solicitării sale a atras noi acuzaţii la adresa Opoziţiei şi a parlamentarilor pe aceeaşi temă, că sunt apărători ai averilor necinstite. Apoi, invocând raportul de ţară pe Justiţie al Comisiei Europene (CE), Traian Băsescu a contestat legea la CCR, unde a fost, pentru a doua oară, declarată necon­s­tituţională şi, deci, reîntoarsă la Parlament, unde sarabanda acuzaţiilor şi contestaţiilor va fi luată de la capăt în toamnă, când începe sesiunea Le­gislativului.

Între timp, Comisia Europeană (pe lângă care lobby-ul virulent făcut de Monica Macovei, a cărei influenţă în cercurile oficialilor de la Bruxelles este cunoscută, a avut efectul scontat), a emis un raport care arată că stra­tegia prezidenţială a avut succes: Par­lamentul şi partidele de opoziţie sunt făcute responsabile pentru distru­gerea ANI ca instituţie menită să lupte împotriva corupţiei la nivel înalt. "Verificarea averilor, un element fundamental din competenţele ori­ginale ale ANI, a dispărut", au constatat experţii CE. "ANI este acum lipsită de capacitatea pe care o avea anterior de a transmite cazuri de diferenţe semnificative nejustificate între venituri şi averi către curţi pentru verificare şi sancţionare. În locul acesteia, ANI va putea doar să transmi­tă astfel de cazuri către pro­cu­rori sau autorităţi fiscale, dintre care nici una nu este competentă din punct de vedere legal să sancţioneze discrepanţe nejustificate ce rezultă din verificarea proprie­tăţilor sau a veniturilor", atrage atenţia CE. "Co­misia Europeană a constatat, în urma unei analize deo­cam­dată preli­minare, că noua Lege ANI adoptată de Parlamentul român nu înde­plineşte cerinţele-cheie ale obiectivului nr. 2 din Mecanismul de Cooperare şi Veri­ficare, ceea ce e de natură să stârnească îngrijorarea Executivului european", declara la 2 iulie Mark Gray, purtător de cuvânt al CE.


LA TREI ANI DE LA ÎNFIINŢARE, ANI REINVENTATĂ
După ce timp de trei ani, Agenţia Na­ţională de Integritate a funcţionat târâş-grăpiş, în baza unei legi adopta­te în 2007, anul acesta, două decizii consecutive de neconstituţionalitate au pus de tot pe butuci Agenţia. Ieri şi raportul de monitorizare al CE a ce­rut măsuri imediate în domeniul co­rup­ţiei, menţionând explicit co­rec­tarea Legii ANI, după ce, luni, CCR a decis că legea este necons­ti­tu­ţi­o­na­lă în integralitate, deşi pre­şe­dinte­le sesizase Curtea doar pe pre­vederi­le privind comisiile de cercetare a averilor. Prin urmare, decizia CCR obligă la elaborarea unui nou pro­iect de lege care să definească ro­lul şi funcţionalitatea agenţiei. Modifi­cările legislative vor ajunge apoi tot la mâna parlamentarilor, cei care au decis şi în prima instanţă "mu­tilarea" legii şi au stârnit astfel ne­mul­ţumirea preşedintelui. "Capul rău­tăţilor", nominalizat de altfel şi de preşedintele Băsescu într-o de­cla­ra­ţie publi­că, a fost, în ambele etape de discu­tare a Legii ANI în Parlament, se­na­torul UDMR Gyorgy Frun­­da. "A ac­ţionat împotriva inte­re­se­lor Ro­mâniei (...) Şi nu pentru că este ungur, ci pentru că are de ascuns pro­­babil ceva. Interesele personale ale domniei sale şi ale unui grup din ju­rul său l-au făcut să pună interesele personale deasupra intereselor Ro­mâ­niei", a acuzat Băsescu într-un in­ter­viu acordat postului public de televiziune. Şeful sta­tului a sancţionat astfel modul în care senatorul Frunda a reuşit în două situaţii să-i con­vingă pe colegii săi din comisiile ju­ri­dică şi de drepturile omului să vo­teze pentru desfiinţarea comisiilor de cercetare a averilor de pe lângă cur­­ţile de apel, comisii înfiinţate prin de­cizia deputaţilor şi care ar fi urmat, după analiza dosarelor întocmite de ANI, să ceară instanţei judecătoreşti con­fiscarea averilor care nu puteau fi justificate.

Ideii susţinute de senatorul Frunda, că aceste comisii de cercetare a ave­rilor ar însemna de fapt înfiinţarea unor instanţe judecătoreşti speciale, i s-au raliat rapid şi membrii opoziţiei, se­­natorii PSD şi PNL din cele două co­­misii votând pentru desfiinţarea co­misiilor de cercetare a averilor. Prin acelaşi vot al opoziţiei, coor­dona­te ad-hoc de senatorul puterii Gyor­gy Frunda, s-a decis şi secreti­za­rea bijuteriilor, considerate "bunu­ri in­time", şi a tablourilor, acestea ur­mând să fie menţionate numai în declaraţia de avere confidenţială, cea care va putea fi văzută numai de inspectorii ANI.
Aniela Nine