Guvernul strecoară în proiectul de lege prevederi menite a imuniza clientela politică la restructurări.
Bugetarii de rând au primit două veşti proaste în ultimele două săptămâni: vor fi disponibilizate 100.000 de persoane anul acesta şi anul viitor, ca urmare a înţelegerilor cu FMI, şi, în al doilea rând, prin noua lege a salarizării unitare, nu numai că nu vor primi înapoi cele 25 de procente pierdute la salariu la tăierile din iulie, ci vor avea un coeficient de salarizare şi mai mic conform noilor grile.
În schimb, noua Lege a salarizării unitare, pentru care Emil Boc intenţionează să-şi asume din nou răspunderea în Parlament, instituie o categorie de privilegiaţi în rândul bugetarilor şi inventează imunitatea pentru acele persoane numite pe criterii politice în funcţii de conducere în administraţia centrală şi locală. Acestea nu vor putea fi concediate în cazul valurilor de restructurări dictate de criză sau de nevoia de reorganizare a aparatului de stat. Pentru cei care au fost numiţi în funcţii de conducere, Legea salarizării unitare prevede obligativitatea mutării lor în alte instituţii ale statului, pe posturi vacante. Mai mult decât atât, pentru ca respectivii să-şi păstreze salariile, în cazul în care nu există un post vacant de conducere, postul vacant se transformă într-unul de conducere. Iar în situaţia în care nu există posturi vacante, se înfiinţează o nouă funcţie de execuţie, pe care să fie încadrat clientul politic.
Toate aceste prevederi sunt incluse în articolul 30 al Legii privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicat pe site-ul Ministerului Muncii: "Art. 30.
(1) Persoanele care ocupă funcţii de conducere în instituţiile şi autorităţile publice care sunt supuse restructurării vor fi trecute pe un post vacant în cadrul structurii organizatorice aprobate potrivit legii, cu respectarea condiţiilor de vechime prevăzute de lege.
(2) În cazul în care postul vacant este inferior postului pentru care persoana îndeplineşte condiţiile impuse de lege, postul vacant va fi transformat la acel nivel.
(3) În situaţia în care în cadrul structurii organizatorice, aprobată potrivit legii, nu există un post vacant, se transformă postul propriu al persoanei într-o funcţie de execuţie, corespunzătoare studiilor şi condiţiilor de vechime ale acesteia".
Imunitatea persoanelor numite în funcţii pe criterii politice a funcţionat şi până acum, după ce fostul guvern Boc PDL-PSD a adoptat la începutul anului 2009 o ordonanţă de urgenţă în care a stipulat exact aceleaşi prevederi menţionate mai sus. Atunci începuse operaţiunea desfiinţării unor agenţii guvernamentale sau comasarea lor cu alte instituţii, în cadrul cerutei restructutări bugetare. Ambele partide aflate la guvernare au decis atunci, în cadrul coaliţiei, să îşi salveze oamenii plantaţi în funcţii, pentru ca aceştia să nu poată fi concediaţi.
Premierul Emil Boc declara la 12 august că Guvernul şi-ar putea asuma din nou răspunderea în faţa Parlamentului, în septembrie sau octombrie, pentru adoptarea unor legi importante, precum Codul asistenţei sociale şi modificarea Codului muncii şi a Legii salarizării unitare în sectorul bugetar. Autorităţile au modificat raportul dintre salariul minim şi maxim de la 1/12 la 1/15. Cel mai mare salariu îi revine preşedintelui României, care în legea similară adoptată anul trecut, tot prin asumarea răspunderii în faţa Parlamentului, avea un salariu cu trei coeficienţi mai mic, adică de 12 salarii minime brute pe economie. Totodată, potrivit proiectului de lege aflat în dezbatere publică până la 3 septembrie, salariile de bază, indemnizaţiile lunare de încadrare şi soldele funcţiilor de bază/salariile funcţiilor de bază avute la data de 31 decembrie 2010 sunt cele din luna iunie 2010, diminuate cu 25%.
Citește pe Antena3.ro