Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi membri ai Asociaţiei „Calea Neamului” au organizat, duminică, la Bucureşti, un marş de protest împotriva adoptării Legii privind Codul Administrativ al României. Ei clamează că prevederile despre folosirea limbii minorităţilor naţionale ar crea „enclave etnice în inima României”. În acelaşi timp, după ce premierul Ungariei, Viktor Orban, a afirmat răspicat, în weekend, pe teritoriul României, că anul Centenarului nu e un moment festiv pentru Ungaria, vechea „problemă maghiară” pare să revină impetuos.
Protestatarii de la marşul împotriva Codului administrativ consideră că textul de lege nesocoteşte obligaţia constituţională a existenţei unei ponderi semnificative ca premisă a folosirii limbii materne a persoanelor aparţinând unei minorităţi naţionale în relaţia cu autorităţile publice, pragul de 20% dintre membrii comunităţii care trebuie să fie întrunit pentru a fi considerată o minoritate devenind opţional, iar nesocotirea lui este lăsată la arbitrariul celor care deliberează sau chiar al unei singure persoane în cadrul instituţiilor sau autorităţilor.
Prin eliminarea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în administraţia locală, Codul Administrativ al României „nu face altceva decât să reducă aproape de disoluţie autoritatea statului român în unele zone ale ţării, unde populaţia românească este redusă numeric, şi va favoriza obţinerea autonomiei teritoriale pe criteriu etnic, dar şi formarea unei enclave etnice, în inima României”, spun protestatarii într-o scrisoare deschisă transmisă preşedintelui Iohannis. UDMR susţine însă că oamenii suprainterpretează textul de lege. Ar fi important de înţeles că, prin noul Cod Administrativ al României, nu se elimină pragul de 20% pentru folosirea limbii materne, ci se reglementează, în lege, posibilitatea folosirii acesteia în localităţile unde o minoritate are o pondere de sub 20%, a declarat liderul grupului UDMR din Senat, Cseke Attila. „Prin Codul administrativ nu se elimină pragul de 20% pentru folosirea limbii materne.
Deşi există ţări în UE în care acest prag este semnificativ mai mic decît cel prevăzut în România, de 20%, nu s-a propus şi nici nu figurează în raportul privind Codul administrativ nici reducerea acestui prag, nici eliminarea sa. Pragul de 20% este prevăzut din 2001 ca fiind o obligativitate pentru autorităţile locale ca să asigure folosirea limbii materne, dacă au peste 20% pondere a unei minorităţi. Practic, acum este o formalizare în lege, în sensul că peste 20% rămâne obligatoriu, iar sub 20% pondere a unei minorităţi. Dacă autoritatea locală decide că doreşte folosirea limbii materne, o poate face. Deci nu este o obligativitate, ci o posibilitate”, a explicat Cseke înainte ca textul de lege să fie adoptat de Parlament.
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi Asociaţia „Calea Neamului” îi cer preşedintelui Iohannis să nu promulge Legea privind Codul Administrativ în forma adoptată de Parlament. Organizaţiile cred că, prin adoptare, limba maghiară dobândeşte statut de limbă oficială pe o arie ce depăşeşte cu mult judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
Patriotismul nervos
Centenarul a „regenerat” patriotismul şi în politicienii români care, indirect, îi găsesc ţapi ispăşitori pe guvernanţii români pentru declaraţiile furibunde ale premierului Viktor Orban. De pildă, Victor Ponta susţine că, dacă am fi avut astăzi „conducători care să inspire respect”, acesta nu şi-ar permite să jignească. Ponta afirmă că Viktor Orban ştie că „omologii săi de la Bucureşti îl văd azi ca pe un model şi sunt dispuşi să vândă pentru bani şi interes personal tot ceea ce s-a obţinut într-o sută de ani”.
Peroraţia lui Viktor Orban
În weekend, Viktor Orban, premierul Ungariei, a susţinut un discus controversat la Băile Tuşnad. Orban a declarat că România a intrat acum 100 de ani în epoca modernă, dar pentru maghiari nu e niciun moment festiv, deoarece de 100 de ani România nu ştie ce să facă în privinţa celor 1,5 milioane de maghiari, iar Bucureştiul susţine că Ţinutul Secuiesc nici nu există. „Acum o sută de ani, România a intrat în epoca modernă. (...) Înţelegem că, din punctul lor de vedere, este un moment festiv, dar să înţeleagă şi ei că pentru noi nu e un moment festiv”, a spus Orban, declarându-se de acord cu sloganul UDMR – „1.000 de ani în Transilvania, 100 de ani de România”.
