Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pregătirile pentru cel de-al treilea scrutin europarlamentar de la intrarea României în UE, în 2007, au intrat în linie dreaptă. Vineri, 25 aprilie, va începe campania electorală pentru alegerile europarlamentare din 25 mai şi se va încheia la 24 mai, la ora 7,00. Pentru cele 32 de mandate ce-i revin României în Parlamentul European, se vor bate candidaţii a 15 partide şi alianţe şi 8 independenţi. Printre aceştia se numără un actor - Mircea Diaconu, o fostă gimnastă- Corina Ungureanu, un preot - Pericle Iulian Capsali, un deputat din Republica Moldova- Ana Guţu.
Pe lângă faptul că vor reprezenta România în Parlamentul European pentru un mandat de 5 ani, cei 32 viitori europarlamentari se vor bucura şi de câştiguri consistente. Potrivit legislaţiei europene, un europarlamentar are un salariu de aproximativ 6.200 de euro pe lună. La această sumă, se adaugă o diurnă de 304 euro, pe care europarlamentarii o primesc pentru fiecare prezenţă la şedinţele de plen şi în comisii, o sumă forfetară de 4.300 de euro, destinată cheltuielilor de funcţionare şi întreţinere a cabinetelor parlamentare, şi o sumă anuală de 4200 de euro, alocată pentru călătoriile în interes de serviciu în spaţiul UE.
Ordinea pe buletinele de vot
La alegerile europarlamentare, votul va fi pentru o listă de candidaţi, propusă de fiecare din cele 15 partide şi alianţe, la nivel naţional. De asemenea, candidaturile celor 8 independenţi vor fi naţionale. Conform ordinii stabilite de BEC prin tragere la sorţi, după stabilirea definitivă a candidaturilor, primul partid pe buletinul de vot va fi PDL, urmat de Partidul Mişcarea Populară, UDMR, Alianţa PSD-UNPR-PC, PNL, PRM, Alianţa Naţională a Agricultorilor, Partidul Dreptăţii Sociale, Partidul Noua Republică, Partidul Verde, Partidul Forţa Civică, Partidul Ecologist Român, Partidul Alternativa Socialistă, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin -Democrat şi Partidul Poporului Dan Diaconescu. Ordinea candidaţilor independenţi pe buletinele de vot este cea în care aceştia şi-au depus candidaturile, respectiv Corina Georgiana Ungureanu, Constantin Filip Titian, Dănuţ Liga, Paul Purea, Pericle Iulian Capsali, Costea Peter, Mircea Diaconu şi Valentin Dăeanu.
Cine conduce listele
În cazul partidelor parlamentare, listele de candidaţi sunt conduse de nume grele, care au mai reprezentat România în Parlamentul European şi în legislaturile anterioare. Astfel, lista de candidaţi a Alianţei PSD-UNPR-PC va fi condusă de Corina Creţu, Ecaterina Andonescu şi Cătălin Ivan, a UDMR de Iuliu Winkler, Sogor Csaba şi Vincze Lorant-Gyorgy, a PNL de Norica Nicolai, Adina Vălean şi Ramona Mănescu, a PDL de Theodor Stolojan, Monica Macovei şI Traian Ungureanu, a PP-DD de Dan Diaconescu, Simona Man şi Diana Voiculescu, a partidului Forţa Civică de Mihai Răzvan Ungureanu, Diana Pavelescu şI Mihaela Nicolau. În cazul PRM, lista de candidaţi este deschisă Corneliu Vadim Tudor,Victor Teodor Iovici şI Cristian Stănescu, a PNŢCD de Aurelian Pavelescu, Sebastian Bodu şi Maria Stavrositu, iar a PMP de Cristian Preda, Vasile Mureşan şi Teodor Baconschi.
Prag electoral de 5%
Conform unei hotărâri a BEC, pentru a câştiga un mandat, candidaţii trebuie să obţină fiecare în parte un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu pragul electoral de 5%. Numărul total de voturi valabil exprimate la nivel naţional la alegerile europarlamentare este reprezentat de cel al voturilor valabil exprimate în ţară şi străinătate pentru toţi competitorii înscrişi în cursa electorală. “Atribuirea mandatelor se face de BEC în ordinea înscrierii candidaţilor pe listă, dacă nu sunt candidaţi suficienţi în listă mandatele se vor atribui următorului partid politic, organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice sau electorale care a întrunit pragul electoral sau următorului candidat independent care a întrunit coeficientul electoral din şirul ordonat al câturilor calculate prin metoda d'Hondt”, se arată în hotărâre.
Numărul secţiilor de votare, dublu peste Prut
Dacă la nivel naţional vor fi înfiinţate 18.532 de secţii de votare, Ministerul Afacerilor Externe va organiza în străinătate 190 de secţii de votare pentru europarlamentarele din 25 mai. Conform listei finale a MAE, în unele ţări numărul secţiilor de votare a scăzut, în altele a crescut, iar în altele a rămas la fel. Spre exemplu, în Republica Moldova vor fi 8 secţii de votare, dublu faţă de 2009: patru la Chişinău, două la Bălţi şi câte una la Cahul şi Ungheni. Şi numărul secţiilor din Spania - unde se află o importantă comunitate românească - a fost dublat: de la 9 la 18. La europarlamentarele de anul acesta, românii din Spania vor putea vota la patru secţii din Madrid şi la câte două la Sevilla, Barcelona, Bilbao, Zaragoza, Ciudad Real, Almeria şi Castellon de la Plana. În Italia, în schimb, unde se află o altă comunitate importantă de români, vor fi 15 secţii, faţă de 16 în 2009. Cea mai mare scădere a numărului de secţii este în SUA, de la 19 la 5: Washington, Chicago, Los Angeles şi două la New York. În Franţa, numărul a scăzut de la 9 la 6, fiind concentrate în patru oraşe: Paris şi Strasbourg, câte 2, Marsilia şi Lyon. În ceea ce priveşte teatrele de operaţiuni, în Afganistan sunt cinci secţii de vot, la Kabul, Kandahar şi la bazele Shank, Apache şi Mescall. În 2009, au fost trei secţii, la Kabul, Kandahar şi Zabul. În Irak vor fi două secţii, la Bagdad şi Erbil, faţă de una în 2009, la Tallil.
Interdicţii în timpul campaniei electorale
Legea 33/2007 privind alegerile europarlamentare prevede o serie de interdicţii în timpul campaniei electorale, actul normativ stabilind că mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept. Astfel, sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat. De asemenea, se interzice afişajul în scop electoral prin aplicarea pe pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutieră, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei. Activităţile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spaţiile verzi, rezervaţiile naturale şi zonele protejate ecologic. Legea interzice, totodată, folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală. Sunt interzise de asemenea, acţiunile de campanie electorală de orice tip în unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se va putea face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare.
