Încă nu s-a stabilit care formațiune va da premierul, însă PSD a avut cele mai multe voturi. Surse Observator spun că social-democraţii şi-ar dori un pact separat cu PNL: o înţelegere prin care să-şi împartă funcţia de preşedinte şi cea de premier.
După mai multe ore de negocieri, liderii partidelor au ajuns să formeze o coaliţie pro-europeană. Social-democratii şi-ar dori un tandemul preşedinte - premier, în care PSD să dea şeful Guvernului, iar PNL să aleagă un candidat comun la prezidenţiale, cum a fost și înaintte de alegeri. DÎnsă de această dată se află în coaliție și USR iar Elena Lasconi a obţinut un procent mult mai mare decât Nicolae Ciucă la prezidențiale.
Totodată, liberalii ar prefera o alianţă a partidelor de dreapta care să susţină un candidat unic în cursa pentru Cotroceni.
UDMR nu ridică pretenţii asupra preşedinţiei sau funcţiei de premier, însă şi-ar dori ca - în coaliţie - să existe un singur candidat, care să nu reprezinte o figură uzată a formaţiunilor politice.
Două scenarii pentru alegerile prezidenţiale
"Faptul ca aceste partide s-au pus la masa, au cazut de acord sa faca aceasta coalitie. Arată foarte clar ca toate partidele au inteles mesajul electoratului. Daca nu vom face ceea ce tine de noi inseamna ca n-am invatat nimic si ne vom merita soarta data viitoare", a declarat Ilie Bolojan, preşedinte interimar PNL, potrivit observatornews.ro.
"Ma astept ca extrema dreapta sa aiba un candidat, dreapta sa aiba un candidat si PSD sa aiba un candidat. Forta electorala a dlui Bolojan este limitata la forta partidului - au dovedit 15%. Cu 15% greu se intra in turul II. Scorul obtinut de dna Lasconi si modul in care a facut campanie o poate promova in pozitia de candidat comun al unor forte politice, cu sanse pentru turul II si sa castige alegerile", a precizat Cristian Pîrvulescu, politolog.
Pe lângă functia de premier, PSD ar vrea să dea noul președinte al Camerei Deputatilor şi le-ar oferi liberalilor conducerea Senatului.
"Partidul care are ponderea cea mai mare poate sa emita anumite pretentii. Indiferent cine va fi premier, indiferent cine va fi in Guvern, daca nu se va concentra acest Guvern pe reforma clasei politice, pe reforma Statului va fi o noua sansa ratata", a declarat Ilie Bolojan, preşedinte interimar PNL.
Coaliţia cu patru partide are o majoritate confortabilă în Parlament şi mizază pe 304 senatori şi deputati.
George Simion, şeful partidului de pe locul al doilea în alegerile parlamentare, a avut o reacţie rapidă la decizia care îi trimite partidul opoziţie.
"Aştia sunt nenorociţii care şi-au bătut joc de alegerile prezidenţiale, ăştia sunt nenorociţii care se cramponează de putere, vor să rămână ei. Noi o să rămânem loiali românilor şi celor spuse în timpul campaniei electorale. Mai devreme sau mai târziu, tot ajungem la vot", a declarat George Simion, preşedinte AUR.
În ceea ce priveşte alegerile prezidentiale, totul depinde de instalarea noului Guvern si de ziua în care Executivul va stabili noul calendar electoral. O primă variantă ar fi ca urul 1 să fie pe 23 martie, iar finala pe 6 aprilie.
Un alt scenariu ar fi ca Turul al 2-lea să fie organizat abia pe 20 aprilie, în ziua de Paşte. Curtea Constituţională a stabilit că președinte al României, Klaus Iohannis, îşi va exercita mandatul până la depunerea jurământului de către presedintele nou ales, notează observatornews.ro.
Turul I al alegerilor prezidențiale, desfășurat în data de 24 noiembrie 2024, a fost inițial validat și apoi anulat de Curtea Constituțională.