Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Alegerile prezidențiale din anul 2019 par a fi unele atipice, într-un context politic intern incert, datorat de criza guvernamentală cu care România se confruntă în această perioadă, la care se adaugă și suspiciuni majore, ridicate de Biroul Electoral Central cu privire la depunerea mai multor dosare de candidați. Ei bine, în tot acest climat ostil, Curtea Constituțională a fost bombardată cu contestații din partea unor persoane fizice, în legătură cu admiterea candidaturilor la prezidențiale depuse de cei mai de notorietate politicieni, motivele fiind unele de-a dreptul savuroase. Dan Barna, Klaus Iohannis și Kelemen Hunor au fost contestați, susținându-se că nu pot fi admiși drept candidați, deoarece au cetățenie străină, există informații că sunt agenți acoperiți ai serviciilor secrete străine și sunt adepți ai monarhiei.
Sintagma celebră care spunea că “trăim în România și asta ne ocupă tot timpul” este mai valabilă ca oricând. Curtea Constituțională a fost nevoită să soluționeze, în ultima săptămână, mai multe contestații cu privire la candidaturile depuse pentru Alegerile Prezidențiale, instanța de contencios constituțional văzându-se pusă în situația să argumenteze că anumite acuzații grave, aduse de contestatari, nu sunt susținute de probe.
Astfel, în data de 24 septembrie, CCR a analizat contestațiile depuse de Gheorghe Funar, Ovidiu Danteș și Petru Mîndru împotriva admiterii de către BEC a candidaturilor lui Klaus Iohannis, Dan Barna și Kelemen Hunor. Unul dintre motivele depunerii contestației invocate se referă la faptul că Klaus Iohannis are cetățenie germană, că Dan Barna are cetățenie franceză, iar Kelemen Hunor are cetățenie maghiară, iar, din informațiile găsite de contestatari în presă sau pe internet, toți acești candidați ar fi ofițeri acoperiți ai serviciilor secrete germane, franceze sau ungare.
Respingeri în lanț
În cuprinsul acelorași contestații, persoanele în cauză mai acuză faptul că toți cei trei candidați și-au arătat, public, susținerea pentru monarhie și, în cazul particular al candidatului Klaus Iohannis, “în primul său mandat nu a apărat dreptul la viață al copiilor și tinerilor din România, dispărând fără urmă între 10.000 și 20.000 de copii”.
În ceea ce privește candidatura lui Kelemen Hunor, autorii contestației mai arată că UDMR “este o organizație neconstituțională și antromânească” și că semnul electoral este “ilegal, deoarece combină culorile de pe drapelul național al Ungariei”.
CCR a respins, ca neîntemeiate, toate aceste contestații, arătând, pe de o parte, că, în legătură cu cetățenia, nu mai există în legislație obligația unui candidat de a deține numai cetățenia română, iar în legătură cu celelalte capete de acuzare, că sunt simple alegații, fără niciun fundament obiectiv.
De altfel, CCR a trebuit să judece și o contestație depusă de Marin Duță împotriva candidaturilor lui Klaus Iohannis, Dan Barna și Kelemen Hunor, pe motiv că persoana contestatoare nu a primit de la BEC informațiile care au stat la baza admiterii candidaturilor. Și această contestație a fost respinsă, deoarece nu a fost prezentat niciun argument de natură să susțină vreo neregulă.
Acuzații de fals
Au existat, însă, numeroase contestări ale candidaturilor lui Klaus Iohannis, Dan Barna, Kelemen Hunor, Theodor Paleologu, Viorica Dăncilă și Mircea Diaconu, pe motiv de încălcare a legii, cu privire la modul în care s-au colectat semnăturile de pe listele depuse la BEC. Gabriela Ștefania Nut, Bogdan Scurtu, Iulia Elena Goagă și Radu Moraru au invocat faptul că s-au încălcat prevederile legale cu privire la colectarea datelor cu caracter personal, întrucât la dosarul de candidatură a celor vizați nu există documente care să ateste că persoanele care au cules semnăturile sunt autorizate să opereze cu date cu caracter personal. Se invederează, într-una dintre contestații, faptul că ne aflăm, din acest punct de vedere, în fața săvârșirii infracțiunii de fals în înscrisuri publice și uz de fals. Toate aceste contestații au fost, de asemenea, respinse.
Judecătorii constituționali au lucrat la foc automat pentru a soluționa cotestațiile, unele mai halucinante decât altele, împotriva celor înscriși în cursa pentru Palatul Cotroceni
