Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea Constituţională a României (CCR) a decis ieri, cu unanimitate de voturi, că nu a existat conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi preşedinte legat de reprezentarea statului român la Consiliul European din iunie. Decizia CCR vine după ce premierul Victor Ponta l-a reclamat pe preşedintele Traian Băsescu că nu l-a lăsat să reprezinte România la reuniunea Consiliului European din 26-27 iunie. Prin decizia de ieri, CCR şi-a reconfirmat o poziţie mai veche faţă de acest conflict şi anume că preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de şef al statului, această atribuţie putând fi delegată de către acesta, în mod expres, prim-ministrului. Prezent la şedinţa publică a CCR în care s-a dezbătut ieri sesizarea, premierul a precizat că demersul său nu se referă la actualul şef al statului, ci este o situaţie pe care o vrea clarificată pentru cei care vor conduce Palatele Cotroceni şi Victoria din noiembrie. “Am cerut pentru viitorul preşedinte al României şi viitorul prim-ministru să se stabilească un cadru foarte clar. (...) Nu se referă la actualul preşedinte, care oricum nu o să respecte deciziile Curţii. Din noiembrie nu o să mai vedeţi niciodată un conflict pe această temă”, a susţinut Ponta.
Ce spune premierul
Premierul a spus, la plecarea de la CCR, că există decizia 449 de anul trecut a Curţii Constituţionale privind relaţia de cooperare în domeniul afacerilor europene, care stabileşte că puterea de apreciere a preşedintelui nu este una nelimitată sau arbitrară, ci că trebuie să ţină cont de anumite criterii obiective, precum autoritatea cea mai bine poziţionată în raport de subiectul abordat, iar poziţia să fie legitimată de un punct de vedere concordant cu cel al Parlamentului. “Eu, înainte de a propune comisarul european, voi merge în Parlament. Dacă preşedintele merge şi propune la Consiliul European să luăm portofoliul X pentru Ion Ionescu, eu nu o să implementez acea decizie, că nu îmi este opozabilă. Deci, dacă eu sunt cel care trebuie să desemnez comisarul, mi se pare normal să fiu cel care participă la negocieri, că altfel negociază preşedintele ceva ce trebuie să fac eu, ceea ce sigur că nu funcţionează”, a mai spus Ponta. În opinia sa, atunci când discuţiile de la Consiliul European cad în atribuţiile Guvernului, preşedintele ar trebui să cedeze mandatul în favoarea premierului. “Curtea a decis că atunci când este vorba de agenda care ţine strict de atribuţiile Guvernului, mandatul să nu poată fi refuzat de către preşedinte. Eu am cerut preşedintelui mandat şi sper ca pe baza deciziei Curţii să nu mai avem conflicte în viitor”, a adăugat Ponta.
Ce pregăteşte Băsescu
Conform stiripesurse.ro, la discuţiile privind desemnarea comisarului european, PSD va merge pe argumentul că acesta este un “ministru în Guvernul european” şi prin urmare premierul este cel abilitat să desemneze persoana. Un alt argument pentru PSD va fi că în afara Franţei, în celelalte state propunerea a făcut-o premierul. În fine, un ultim argument ar fi acela că precendenţii comisari europeni din partea României (Leonard Orban şi Dacian Ciolos) au fost propuşi de premier (Călin Popescu Tăriceanu, respectiv Emil Boc). Cu toate astea, mai arată stiripesurse.ro, Traian Băsescu va încerca să-i sufle lui Ponta dreptul de a numi un comisar european şi poate solicita CCR să se pronunţe în acest sens, în Constituţie nefiind stipulate clar cine este persoana sau instituţia care face propunerea. Băsescu poate susţine că un Comisar european poate fi asimilat unui ambasador al României la Bruxelles, iar pentru desemnarea lui va putea invoca mai multe prevederi constituţionale: articolul 80 spune că şeful statului “reprezintă statul român”, articolul 91 – preşedintele este cel care “încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern” şi tot el este şi cel care “acreditează reprezentanţii diplomatici ai României”.
