x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Ce idei trec prin capul statului. Florin Cîțu vrea să bage Counter-Strike și Dota 2 în Legea sportului

Ce idei trec prin capul statului. Florin Cîțu vrea să bage Counter-Strike și Dota 2 în Legea sportului

de Ion Alexandru    |    04 Feb 2022   •   08:12
Ce idei trec prin capul statului. Florin Cîțu vrea să bage Counter-Strike și Dota 2 în Legea sportului

​​​​​​​Cei șapte lideri politici cu funcții parlamentare sunt, fără excepție, autori de proiecte de lege care de care mai năstrușnice. Președintele PNL, care ocupă cea de-a doua funcție în stat, vrea ca jocurile pe calculator sau de pe telefon, jucate în mediul virtual, să fie recunoscute oficial ca ramură sportivă. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, are un proiect de lege, respins de către Senat, prin care s-ar scuti 50% din facturile la curent electric și gaze naturale pe cei care locuiesc sau muncesc în Delta Dunării.

Președintele UDMR vrea lege care să le permită autorităților locale să angajeze oameni cu ziua, iar șeful AUR, George Simion, vrea să adauge la jurământul de credință al senatorilor și deputaților un citat din Avram Iancu. Proiecte de lege la fel de interesante se regăsesc și în dreptul fostului lider USR, Dan Barna, sau al actualului președinte al Forței Drepte, Ludovic Orban.

Liderul celui mai important partid „de dreapta” din Parlamentul României, Florin Cîțu, fost premier și actual președinte al Senatului, are, în calitatea sa de parlamentar, cinci inițiative legislative depuse în legislatura 2020 – 2024, conform fișei sale senatoriale.

Ultima astfel de inițiativă legislativă, la care Florin Cîțu este unic inițiator, este un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/2000, a educației fizice și a sportului. Acest proiect a fost înregistrat la Senatul României în data de 1 februarie 2022. Florin Cîțu intenționează să introducă în legea educației fizice și a sportului noțiunea de „sport electronic”. Mai exact, paragraful propus este că, prin sport, se înțelege și sportul electronic, „respectiv activitatea desfășurată în cadrul unui mediu virtual, prin utilizarea unui calculator sau a unui dispozitiv electronic, într-o formă organizată și competitivă, printr-o participare individuală sau în echipă și care să conducă la obținerea de rezultate în competiții de orice nivel”.

De asemenea, în actul normativ propus dezbaterii Parlamentului de către Florin Cîțu se introduc mai mulți termeni. Spre exemplu, apare noțiunea de „sporturi electronice” (E-sports), cea de „jucător de sporturi electronice” (E-player), cea de „organizație de sporturi electronice” (E-club), cea de competiție de jocuri electronice (E-competition), cea de „arenă de sporturi electronice” (E-sport arena) sau cea de „asociație pentru organizarea sporturilor electronice (E-sport association).

Jucătorul de sporturi electronice este definit, în proiectul lui Cîțu, orice persoană cu vârsta de peste 14 ani „care își folosește abilitățile intelectuale într-un mediu virtual, într-o formă organizată și este legitimat în registrul jucătorilor de sporturi electronice din România”. Competiția de sporturi electronice este definită, în același proiect, ca „un eveniment organizat competitiv, public sau privat, în cadrul unui mediu virtual și unde participă jucătorii de sporturi electronice.

Liderul PSD vrea facturi reduse la jumătate pentru cei care stau în Deltă

Colegul principal de Coaliție al lui Florin Cîțu, liderul PSD Marcel Ciolacu, are, de la preluarea actualului mandat de deputat, 13 inițiative legislative înregistrate la caseta sa parlamentară. Ultima dintre acestea este un proiect de lege pentru modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 27/1996, privind acordarea unor facilități persoanelor care domiciliază sau care lucrează în unele localități din Munții Apuseni și din Rezervația Biosferei Deltei Dunării.

Acest proiect, deși îl are ca inițiator pe liderul PSD, care este totodată copreședinte al Coaliției de guvernare și președinte al Camerei Deputaților, a fost respins, la vot, în Senat, la data de 22 decembrie 2021. Pe 1 februarie 2022, acest proiect a fost transmis Camerei Deputaților, care este și for decizional.

Conform actului normativ propus de Marcel Ciolacu, familiile cu domiciliul în localitățile de pe teritoriul Rezervației Biosferei Deltei Dunării ar urma să beneficieze de tarife reduse cu 50 la sută pentru energia electrică, gazele naturale, energia termică și apa potabilă alimentată din rețeaua națională, în limita unor consumuri normate pentru fiecare astfel de familie,  limită stabilită de consiliile locale.

Diferențele de tarif pentru consumul de curent electric și de gaze naturale ar fi trebuit să fie suportate de către Guvernul României. În schimb, diferențele de tarif pentru energia termică și apa potabilă ar fi trebuit să fie suportate de către Consiliul Județean Tulcea.

Zilieri pentru stat, de la liderul UDMR

Cel de-al treilea lider al Coaliției de guvernare, președintele UDMR, Kelemen Hunor, are, la caseta sa de parlamentar, menționate zece inițiative legislative în această legislatură, pe care le-a inițiat ca deputat. Spre deosebire de colegii săi Cîțu și Ciolacu, Kelemen Hunor este preocupat, în ultimul act normativ propus și înaintat Parlamentului, de înscrierea în nomenclator a activității de zilier.

Concret, președintele UDMR dorește modificarea și completarea Legii nr. 52 din 15 aprilie 2011, privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri. Mai exact, proiectul de lege intenționează să introducă în categoria de zilier persoanele care se ocupă cu întreținerea peisagistică, respectiv cu plantarea, îngrijirea și întreținerea de parcuri și grădini, cu excepția celor care fac parte din spațiile de locuit particulare.

În mod expres, această lege se referă la persoanele care derulează activități de întreținere a spațiilor verzi aferente domeniului public al unităților administrativ-teritoriale și care să poată fi angajate ca zilieri de către administrațiile locale. Inițiativa legislativă a lui Kelemen Hunor a intrat în dezbaterea Senatului României, având termen de analiză până pe data de 16 februarie 2022.

Președintele AUR propune extinderea jurământului de credință față de țară. Opțional, parlamentarii pot să spună că singurul lor dor este fericirea națiunii

Cea mai neobișnuită inițiativă legislativă este cea formulată de liderul AUR, George Simion, împreună cu copreședintele Claudiu Târziu și semnată, în total, de 39 de parlamentari ai Alianței pentru Unirea Românilor. Conform casetei parlamentare, deputatul George Simion are, de când a devenit ales în Parlamentul României, 42 de inițiative legislative. Printre ultimele înregistrate se află și propunerea legislativă cu modificarea și completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor.

Liderul AUR dorește ca jurământul de credință față de țară și popor pe care îl depun aleșii din Parlament să „se poată completa, în încheiere, funcție de convingerile individuale ale fiecărui deputat sau senator” cu formula „Unicul dor al vieții mele este să-mi văd națiunea mea fericită”.

Acesta este un citat din Avram Iancu, așa cum însuși George Simion explică în expunerea de motive care însoțește acest proiect de act normativ. Astfel, se arată că „identitatea națională a românilor, cu străvechi rădăcini în istoria locului în care s-au născut și în care viețuiesc, până în zilele noastre, a fost de multe ori pusă la încercare. Așa s-a întâmplat în anii revoluționari 1848-1849, în cazul Țărilor Române, care au continuat impresionanta afirmare a contribuției naționale a unui popor nevoit să trăiască în entități statale separate și sub dominație străină”.

În același document se precizează că, „în acest context istoric, în Transilvania, s-a afirmat cu tărie un veritabil reprezentant a neamului românesc, avocatul Avram Iancu. (…) Parlamentul României l-a declarat <>, prin Legea nr. 230/2016, fiind considerat cel mai mare erou național al românilor din Transilvania”.

Expunerea de motive mai subliniază că „Avram Iancu și-a sacrificat viața, crucificându-se pe nevoile și suferința compatrioților singura lui avere și bucurie fiind fericirea națiunii sale care, din nefericire, nu s-a împlinit în timpul vieții sale și nici după moartea sa”.

Proiectul de lege a fost înregistrat, la finalul lunii noiembrie a anului trecut, la Senat, aflându-se în dezbaterea Camerei superioare a Parlamentului.

Dan Barna (USR) vrea bani pentru sportul de copii și juniori

Fostul lider al USR, Dan Barna, ex-vicepremier în Guvernul Cîțu și deputat în Parlamentul României, are în dreptul său, în această legislatură, 31 de inițiative legislative. De data aceasta, însă, printre ultimele se află un proiect de lege care îl așază pe Barna în același registru cu Florin Cîțu.

Fostul președinte al formațiunii progresiste a depus un proiect de lege de modificarea Legii Sportului, în sensul ca „în măsura în care se alocă sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale pentru finanțarea activității sportive, un procent de 35 la sută din cuantumul aprobat va fi direcționat pentru susținerea activității sportive la nivel de copii sau juniori. 

În expunerea de motive se arată că, în România, rata celor care nu practică nicio formă de sport sau mișcare, pe segmentul de vârstă cuprins între 5 și 14 ani, este de 37 la sută, precum și de 79 la sută la cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani. „În acest context, prezentul proiect vizează stabilirea unui cadru legal pentru finanțarea de la bugetul public a sportului la nivel de copii și juniori, într-un echilibru relativ cu cel de la nivel de seniori”. Astfel, dacă o autoritate publică, de la nivel central sau local, finanțează o activitate sportivă la nivel de seniori, aceasta va finanța și o activitate sportivă la nivel de copii și juniori. „Autoritățile finanțatoare au libertatea de a finanța orice ramură sportivă consideră oportună. Nu există obligația de a finanța la juniori aceeași ramură care este susținută la seniori, prin contracte de activitate sportivă”, se mai precizează în expunerea de motive a acestui proiect de lege.

Orban joacă rolul salvatorului pentru cei care plătesc mult la gaze și electricitate

Ex-liderul PNL și fostul președinte al Camerei Deputaților, Ludovic Orban, actual deputat neafiliat și prepședinte al nou-înființatului partid Forța Dreptei, are zece inițiative la activ, în  această legislatură. Iar una dintre ele este un proiect de lege pentru reducerea costurilor facturilor la energia electrică și la gaze naturale.

Mai exact, se face referire la o cotă redusă de 5 la sută asupra bazei de impozitare pentru livrările de bunuri și servicii, suspendarea pe un an a facturilor contribuabililor pentru cogenerare pentru facturile la energia electrică transmisă consumatorilor finali, o metodologie urgentă elaborată de ANRE pentru compensarea facturilor și un termen de 12 luni a suspendării obligației de achitare a certificatelor verzi pentru cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali.

Liderul Minorităților Naționale, preocupat de soarta președinției Camerei Deputaților

Ultimul, dar nu cel din urmă lider politic din Parlament, Varujan Pambuccian, președintele Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților, are, la rândul său, înregistrate de la începutul actualei legislaturi 11 inițiative legislative.

Însă, printre ultimele acțiuni ale lui Pambuccian se numără un proiect de hotărâre pentru completarea Regulamentului Camerei Deputaților. Conform acestui proiect, în cazul în care se vacantează funcția de președinte al Camerei Deputaților, atribuțiile acestuia ar trebui să fie exercitate, până la alegerea unui nou președinte, de către unul dintre vicepreședinții Camerei Deputaților care fac parte din același grup parlamentar (același partid) care a deținut funcția de președinte vacantată.

În situația în care nu există un vicepreședinte de la același partid, atribuțiile ar trebui îndeplinite, prin rotație săptămânală, de către toți vicepreședinții, în ordinea descrescătoare numerică a ponderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaților.

×