Programul de guvernare al Cabinetului Orban cuprinde obiective pe termen scurt privind organizarea şi desfăşurarea corectă a alegerilor politice programate în 2020, reluarea dezbaterilor publice privind legile Justiţiei pentru corectarea lor în acord cu recomandările instituţiilor europene, precum şi restructurarea Executivului.
"Situaţia politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt, care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european. Obiectivele propuse urmăresc în principal: organizarea şi desfăşurarea corectă a alegerilor politice programate în 2020 şi reluarea dezbaterilor publice privind legile Justiţiei pentru corectarea lor în acord cu recomandările instituţiilor europene; restructurarea Guvernului şi refacerea capacităţii administrative şi a încrederii cetăţenilor în instituţiile statului prin reaşezarea structurilor de guvernare centrală şi locală pe principiile eficienţei instituţionale şi meritocraţiei administrative; tranziţia de la modelul economic actual bazat pe creşterea consumului, fără asigurarea investiţiilor necesare sustenabilităţii cheltuielilor publice, la un model economic care să stimuleze dezvoltarea economică bazată pe investiţii şi pe creşterea competitivităţii şi productivităţii, având ca obiectiv prioritar diminuarea dezechilibrelor economice", se precizează în programul de guvernare.
Conform documentului, Partidul Naţional Liberal va acţiona în următoarea perioadă pentru "introducerea unor măsuri de corectare a derapajelor înregistrate în guvernarea Partidului Social Democrat şi pentru reorientarea politicilor publice către o abordare durabilă în care creşterea economică să creeze bunăstare".
"În acelaşi timp, o serie de probleme apărute în diverse domenii (infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură, mediu etc.) se adaugă acestor teme, creând un orizont de aşteptare din partea cetăţenilor, ceea ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente pe termen scurt. Pe de altă parte, evoluţiile geopolitice şi modificările ce vor avea loc în structura Uniunii Europene au adus pe agenda publică teme noi (Brexit, imigraţie, schimbări climatice etc.), pentru care societatea românească cere poziţionări din partea celor responsabili", se arată în document. AGERPRES