Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Regulamentul Senatului reglementeaza conditiile de incetare a calitatii de presedinte al institutiei fara a preciza daca aceasta se pierde la retragerea sprijinului politic, in timp ce o decizie a Curtii Constitutionale din 2005 prevede ca grupul care l-a propus poate cere revocarea politica.
Calitatea de presedinte al Senatului inceteaza, potrivit Regulamentului Senatului, la constituirea noului Parlament, la pierderea drepturilor electorale, in caz de incompatibilitate ori de deces, la demisie din functie sau la revocare.
Regulamentul Senatului contine prevederi suplimentare legate doar de revocarea din functie a presedintelui Senatului. Aceasta poate fi propusa la cererea a minimum o treime din numarul total al senatorilor, daca acesta incalca prevederile Constitutiei, incalca grav sau in mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului sedintelor comune.
De asemenea, revocarea din functia de presedinte al Senatului poate fi propusa si de jumatate plus unu din numarul total al senatorilor, o singura data intr-o sesiune. Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent care analizeaza, in prima sa sedinta, indeplinirea conditiilor si decide, prin vot, introducerea acesteia in proiectul de ordine de zi a urmatoarei sedinte de plen.
Presedintele Senatului caruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce sedinta Biroului permanent sau pe cea de plen in care se discuta revocarea sa, se arata in Regulament. De asemenea, la conducerea sedintelor, presedintele Senatului va fi inlocuit de unul dintre vicepresedinti, desemnat de Biroul permanent.
Propunerea de revocare se prezinta in plenul Senatului. Daca propunerea de revocare este aprobata prin votul secret al majoritatii senatorilor, functia de presedinte devine vacanta si, imediat, se organizeaza alegeri.
Pe perioada vacantei functiei de presedinte al Senatului, atributiile acestuia vor fi indeplinite de unul dintre vicepresedinti, desemnat de Biroul permanent. Dupa alegerea unui nou presedinte al Senatului se renegociaza, daca este cazul, de indata, repartizarea celorlalte functii din Biroul permanent, procedandu-se potrivit dispozitiilor Regulementului, astfel incat noul Birou permanent sa reflecte configuratia politica rezultata din alegeri.
Pe de alta parte, potrivit Deciziei 601 din 14 noiembrie 2005 a Curtii Constitutionale, votul acordat presedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decat in cazul in care grupul care l-a propus cere revocarea politica a acestuia sau, in cazul unei revocari ca sanctiune, cand acest grup sau o alta componenta a Camerei solicita inlocuirea din functie a presedintelui pentru savarsirea unor fapte care atrag raspunderea sa juridica.
"Aceasta inlocuire se poate face numai cu o persoana din acelasi grup parlamentar, care nu-si poate pierde dreptul la functia de presedinte, dobandit in virtutea rezultatelor obtinute in alegeri, respectandu-se principiul configuratiei politice. In acelasi sens, Curtea Constitutionala retine ca revocarea din functie inainte de expirarea mandatului produce intotdeauna efecte numai asupra mandatului celui revocat, iar nu si asupra dreptului grupului parlamentar care a propus numirea lui, de a fi reprezentat in Biroul permanent si, in consecinta, de a propune alegerea unui alt senator in locul devenit vacant. Neobservarea principiului mentionat si instituirea posibilitatii alegerii unui nou presedinte dintr-un alt grup parlamentar ar avea drept consecinta ca sanctiunea aplicata presedintelui Senatului, revocat din functie, sa se extinda asupra grupului parlamentar care a propus alegerea lui. Or, Constitutia Romaniei nu permite aplicarea unei asemenea sanctiuni cu caracter colectiv", se arata in decizia Curtii.
Curtea Constitutionala constata, astfel, ca articolul din Regulamentul Senatului care prevede revocarea din functie a presedintelui Senatului, pentru incalcarea Constitutiei sau a regulamentelor parlamentare, este neconstitutional, intrucat contravine dispozitiilor constitutionale privind dreptul fundamental la aparare si principiul configuratiei politice in alcatuirea Biroului permanent.
Citește pe Antena3.ro
