Nici măcar nu a fost adoptată Legea antidefăimare a lui Liviu Dragnea, dar deja arde contribuabilul român la buzunare. În expunerea de motive a legii, Dragnea estima costurile aplicării legii la mai puţin de trei milioane de lei în primii cinci ani de la aplicare. Până acum însă, costurile au trecut deja de 500.000 de euro, cât a costat sistemul electronic de vot al Camerei Deputaţilor, căzut victimă ambiţiilor PSD.
Peripeţiile parcursului proiectului lui Liviu Dragnea a arătat câteva boli ale sistemului politic românesc, iar toată acestea ne afectează în mod direct, inclusiv la bani. Acum o săptămână, Legea antidefăimare, în varianta amendată, a căzut la votul final din Camera Deputaţilor, care este forul decizional. Din cauza lipsei de cvorum. De atunci, evenimentele au avut o derulare din ce în ce mai ilogică. Ca să evite ca şeful de partid să înregistreze un eşec de imagine, deputaţii PSD au reclamat defecţiuni ale sistemului electronic de vot şi au cerut o anchetă făcută de către stafful tehnic al Camerei. Pentru a termina raportul la timp, angajaţii de la Parlament au verificat echipamentele şi au verificat înregistrările video din timpul şedinţei, inclusiv în zilele de weekend. Ca bugetari, aceste ore suplimentare de muncă vor trebui să le fie plătite. Iar descoperirile făcute nu sunt flatante pentru deputaţi, inclusiv cei ai PSD. La proiectul de lege al lui Dragnea, 34 de deputaţi nu şi-au exprimat opţiunea de vot. 20 dintre ei, în raport fiind nominalizaţi fiecare, aveau cartelele în consola de vot, dar nu au votat. Ce nu se spune în raport este că sunt două posibile explicaţii: fie şi-au lăsat cartelele în aparate şi au plecat din sală cu alte treburi, fie nu le-a păsat că trebuiau să voteze.
Oameni şi cartele
Alţi 14 aveau au folosit cartelele incorect: cartelă parţial introdusă, extragere cartelă în timpul celor 10 secunde alocate înregistrării opţiunii, introducere cartelă prea târziu. În condiţiile în care noul sistem de vot este folosit din decembrie, iar deputaţilor li s-a făcut un instructaj legat de utilizarea lui, acest gen de erori lasă loc la interpretări legate de inteligenţa celor aflaţi în culpă. Practic, raportul a arătat cum tratează o parte dintre deputaţi atribuţiile care le incumbă. Care a fost soluţia Biroului Permanent? Suspendarea folosirii sistemului electornic de vot. Cu alte cuvinte, cei 500.000 de euro folosiţi pentru cumpărarea lui au fost aruncaţi pe apa sâmbetei pentru că sistemul demasca chiulul şi neglijenţa. Oficial, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a invocat că raportul nu clarifică unele chestiuni dubioase în sistemul de vot şi a mai cerut o anchetă. „De ce un deputat care alege să fie doar la dezbaterile generale, dar nu şi la votul final rămâne în sistem ca fiind prezent şi poate influenţa prin prezenţă numărul de voturi pe care trebuie să le dai în momentul în care adopţi o lege ordinară? Parlamentul este format din oameni, nu din cartele”, a spus Zgonea. Într-adevăr, Parlamentul este format din oameni care chiulesc după ce au semnat prezenţa şi îşi vor lua oricum indemnizaţia de şedinţă.
PNL a anunţat că va ataca la CCR reluarea votării Legii antidefăimare, însă este greu de identificat temeiul juridic întrucât Curtea se poate pronunţa doar asupra legilor şi hotărârilor Parlamentului, nu asupra voturilor pe procedură.
Ţapii ispăşitori
Pe secretarii generali adjuncţi ai Camerei, Legea lui Dragnea ar putea să-i coste funcţia, întrucât liderul de grup al deputaţilor PSD, Florin Pâslaru i-a scos ţapi ispăşitori pentru funcţionarea „defectuoasă” a sistemului de vot. Pâslaru le-a cerut demisia de onoare pentru că au dat atâţia bani pe un sistem defect. Chestiunea va fi tranşată săptămâna viitoare, la proxima şedinţă a Biroului Permanent. Între timp, opt legi respinse iniţial au fost revotate, iar a noua, cea a lui Dragnea, a fost retrimisă la comisie, reintrând în parcursul legislativ.
Valeriu Zgonea este primul preşedinte al Camerei care a dispus închiderea uşilor sălii de plen ca să nu fugă deputaţii şi să-i iasă cvorumul. Chestorii l-au ignorat.