CONFRUNTARE ÎN SPANIA - Băsescu i-a furat startul lui Roman

Pentru prima dată de la puciul prin care l-a dat jos de la şefia PD, Traian Băsescu s-a intersectat cu fostul său şef, Petre Roman, pe acelaşi culoar politic, la Forumul Diasporei, la Alcala de Henares. Organizatorii au avut grijă ca cei doi să nu se întâlnească.

Pentru prima dată de la puciul prin care l-a dat jos de la şefia PD, Traian Băsescu s-a intersectat cu fostul său şef, Petre Roman, pe acelaşi culoar politic, la Forumul Diasporei, la Alcala de Henares. Organizatorii au avut grijă ca cei doi să nu se întâlnească.

Şeful statului i-a luat cu el pe ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, şi pe secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Mihai Gheorghiu, pentru a sublinia caracterul oficial al participării sale la Forumul Diasporei care a avut loc în acest week-end în Spania. Cu toate acestea, sâmbătă seară, la Alcala de Henares, îl aştepta o mare portocalie. Nu 25.000 de români, câţi anunţa preşedintele Asociaţiilor de români din Spania (FADERE) că vor fi, ci doar vreo 2.500. Şi asta cu toate că afişe portocalii răspândite în toată Comunitatea Madrid îi anunţau că vor concerta Ştefan Bănică Jr, Marcel Pavel, 3 Sud-Est, Nicola şi Irina Loghin, chiar dacă de pe alte afişe preşedintele României îi anunţa că îi aşteaptă la concert, chiar dacă mulţi dintre ei au fost aduşi cu autobuze, chiar dacă numai  în Comunitatea Madrid trăiesc peste 20.000 de români etc. Atmosfera – tipică pentru un miting PD-L. Imnul partidului a răsunat vreo jumătate de oră, steagurile PD-L au fâlfâit permanent alături de steagul României, participanţilor le-au fost distribuite fulare PD-L, iar din mulţimea în care au fost prezenţi mai mulţi membri ai PD-L Bucureşti au răsărit şi pancarte "PD-L Zaragoza", "PD-L Valencia" sau "PD-L Alcala de Henares".
În mulţime a fost distribuit totodată un manifest sub titlul "Dragi români" în care erau combătuţi "miniştrii lui Tăriceanu", cei "322 de parlamentari", promisiunile lui Geoană privind acordarea a 25.000 de euro celor care se întorc în ţară, dar şi numirea ca reprezentant al Guvernului pentru românii din străinătate a lui Petre Roman, "fiul bolşevicului Walter Roman".

Pe banii spaniolilor

În ciuda portocaliului prezent peste tot, inclusiv pe afişele cu domnia sa, preşedintele României a acuzat "un trust de presă", pe care nu l-a nominalizat, de politizarea evenimentului. "S-a găsit un trust media care să politizeze concertul de sâmbătă seară, neştiind că banii au fost asiguraţi de comunitatea din Madrid. Este o politizare nepermisă prin care jignesc şi participanţii la eveniment şi autorităţile spaniole care au susţinut financiar evenimentul", le-a spus şeful statului participanţilor la forum.
Jurnalul Naţional a relatat tocmai că Forumul este finanţat de Comunitatea din Madrid, cheltuielile ridicându-se la circa 200.000 de euro, potrivit unor surse din rândul organizatorilor. Agenţiile de presă Mediafax şi Agerpres au relatat, de asemenea, că preşedintele a participat la o "adunare a diasporei unde participanţii au arborat steaguri în culorile PD-L şi au purtat fulare portocalii".
Şeful statului a anunţat totodată, potrivit Mediafax, că până la sfârşitul anului românilor din Spania li se va asigura eliberarea documentelor de identitate prin intermediul consulatelor României din Peninsula Iberică. Măsura anunţată de preşedinte este luată însă de Guvern şi se referă nu doar la Peninsula Iberică, ci la consulatele din întreaga lume, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, prin înaltul reprezentant pentru românii din străinătate, Petre Roman. Organizatorii au avut grijă ca Băsescu şi Roman să nu se afle pe aceeaşi scenă nici la concert (unde Băsescu a fost pe scenă şi Roman în mulţime), nici la forumul de duminică, când Roman a fost programat la jumătate de oră după Băsescu. Sosirea acestuia în sală înainte de vreme l-a determinat pe preşedinte să se ridice brusc şi să anunţe că trebuie să plece, dând totuşi mâna cu Roman în timp ce părăsea încăperea.

Atac la "impostori"

Şeful statului şi-a continuat confruntarea cu Roman şi aseară, la întoarcerea în ţară, când a acuzat politizarea forumului de la Madrid de unele partide, organizaţii, dar şi de unii "impostori". "Nu spun că nu au fost impostori care, în calitate de candidaţi pentru românii din diasporă, s-au prezentat sub titlul de înalţi reprezentanţi ai Guvernului pentru românii din străinătate", a spus Băsescu.

Buletinul eliberat la consulat

Şeful statului, premiat de organizatori ca "Prieten al Diasporei”, i-a invitat pe români să se întoarcă acasă pentru că "în trei ani va fi mai avantajos” să muncească acasă decât în Spania.

Şeful statului a anunţat totodată, potrivit Mediafax, că până la sfârşitul anului, românilor din Spania li se va asigura eliberarea documentelor de identitate prin intermediul consulatelor României din Peninsula Iberică. Măsura anunţată de preşedinte este luată însă de Guvern şi se referă nu doar la Peninsula Iberică, ci la consulatele din întreaga lume, după cum se arată într-un comunicat de presă al Guvernului, prin înaltul reprezentat pentru românii din străinătate, Petre Roman. Acesta se află în Spania de o săptămână, unde a avut o serie de întâlniri cu ministrul muncii, primari din localităţile unde sunt comunităţi de români, sindicate, patronate etc. Potrivit comunicatului, alte măsuri se referă la reducerea taxelor consulate de la 75 de euro, la 15 euro (nivelul notariatelor din Spania) sau triplarea numărului de secţii de vot comparativ cu ultimele alegeri.

Organizatorii au avut grijă ca Băsescu şi Roman să nu se afle pe aceeaşi scenă nici la concert (unde Băsescu a fost pe scenă şi Roman în mulţime), nici la forumul de duminică, când Roman a fost programat la jumătate de oră după Băsescu. Sosirea acestuia în sală înainte de vreme l-a determinat pe preşedinte să se ridice brusc şi să anunţe că trebuie să plece, dând totuşi mâna cu reprezentantul Guvernului în timp ce părăsea încăperea.


" Obiectivele vizitei au fost trei. Principalul obiectiv a fost să contribui la coagularea organizaţiilor româneşti din străinătate la nivelul Europei şi, dacă este posibil, la nivel mondial, având în vedere participarea multor organizaţii de pe alte continente. Încă nu am un rezultat. rezoluţiile Forumului se dau probabil al această oră. Vreau să cred că mesajul pe care l-am transmis participabţilor, celor peste 300 de participanţi, a fost unul care a ajutat la realizarea unei coagulări a organizaţiilor românilor din străinătate. Un al doilea obiectiv a fost să constat evoluţiile în relaţiile statului român cu proprii-i cetăţeni care lucrează în Spania. Am constatat că, în raport cu solicitările pe care le-au făcut la vizitele anterioare din Spania, inclusiv la vizita de stat de anul trecut, există îmbunătăţiri în activitatea consulară, dar şi în efortul de a sprijini familiile de români, copiii în mod deosebit, să continue să înveţe la şcoală în limba română. Aici vă pot da un exemplu, dacă în anul şcolar trecut erau 22 de profesori români care predau copiilor limba română, acum sunt 106 profesori în acest an şcolar, care predau limba română, toţi selectaţi dintre românii care se aflau deja în Spania, deci, profesori care se ocupau cu alte activităţi. De asemeni, un alt obiectiv a fost consolidarea legăturilor cu administraţiile locale, unde sunt concentraţi români. În acest sens, am avut avut întâlniri cu primarului oraşului Alcala de Henares, un oraş de 200.000 de locuitori, din care 20.000 sunt români. De asemeni, am avut o întâlnire cu preşedinta comunităţii Madrid, dna Esperanza Aguirre, în regiunea Madrid trăind circa 400.000 de români. Am constatat o îmbunătăţire a relaţiilor acestora şi a instituţiilor pe care le conduc cu organizaţiile românilor din regiunile unde ei activează. De asemenea, am constatat că administraţiile locale au fost în măsură să pună la dispoziţia comunităţilor de români terenuri pentru construcţie de biserici. Nu în ultimul rând, am constatat că administraţiile locale şi-au asumat costurile materiale cu funcţionarea şcolilor în limba română în şcoli din administrarea lor. În sfârşit, o altă constatare pe care am făcut-o este că bisericile rămân cel mai puternic factor de coagulare a comunităţilor de români. Ca şi în Italia, şi în Spania am constatat uşurinţa cu care românii se concentrează în jurul bisericilor, în parohiile pe care acestea le au în responsabilitate, fie că sunt biserici ortodoxe, biserici adventiste sau biserici penticostale, lucrul valabil şi pentru bisericile greco-catolice. Un lucru care ar trebui semnalat este constatarea că şi în Spania Biserica Catolică îşi menţine generozitatea faţă de români, cedând un mare număr de biserici catolice pentru a se sluji în ele, pentru a se face slujbele ortodoxe. O constatare neplăcută şi chiar aş dori să aveţi curiozitatea să citiţi Legea 299/2007, lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Este vorba de sprijinul pe care prin lege Parlamentul României şi Guvernul României sunt obligate să le acorde românilor din afara ţării. O să vă dau un singur exemplu: dacă în 2007 bugetul pentru Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a fost de 20 de milioane de lei, bugetul pentru anul acesta a fost de 10 milioane de lei, din care cinci milioane au trebuit plătiţi în contul datoriilor de anul trecut. Practic, pentru anul acesta Guvernul şi Parlamentul au alocat pentru românii de pretutindeni 5 milioane de lei, ceea ce înseamnă circa 1,4 - 1,5 milioane de euro. În condiţiile în care aceşti oameni trimit acasă anual şapte miliarde de euro, care echilibrează balanţa de plăţi externe a României şi evită în acest fel împrumuturi de 7 miliarde de lei pentru a ne acoperii deficitul de cont curent. Atât merită românii de pretutindeni, după factorul politic din România, în condiţiile în care ei asigură sistemului bancar românesc 7 miliarde de euro, doar 1,3 milioane de euro destinat sprijinirii lor. Ca să înţelegeţi cât de meschină este abordarea celor care propun şi adoptă bugetul, o să vă spun că pentru forumul organizat la Madrid, acum, administraţia comunităţii locale din Madrid a alocat o sumă care depăşeşte tot bugetul Departamentului pentru Românii din Străinătate. Pentru ca manifestarea să poată avea loc cu cei circa trei sute de reprezentanţi, administraţia locală din Madrid a alocat costul de transport pentru participanţi, costul de cazare a participanţilor, costul pentru spectacolul pe care artiştii români l-au dat ieri în piaţa publică, şi artişti destul de scumpi. Asta este diferenţa dintre ceea ce declarăm când este vorba de respectul pentru românii de pretutindeni şi ceea ce facem când este vorba despre ei. V-aş ruga să aveţi curiozitatea totuşi să vă uitaţi în Legea 299/2007, să vedeţi ce atribuţiuni revin prin lege Parlamentului şi Guvernului şi să constataţi cât de mare este diferenţa între ce este de făcut şi ce fac în mod real. Am convingerea că pentru aceşti oameni, cei care au decis diminuarea bugetului pentru românii din afara frontierelor... şi ei sunt circa zece milioane în total, circa zece milioane de români care trăiesc în afara frontierelor, sigur, nu mă refer numai la cei plecaţi după Revoluţie, sunt şi cei dinainte de Revoluţie care au deja generaţii de când locuiesc acolo, dar îşi menţin cetăţenia română şi naţionalitatea română şi-o revendică, deci aceşti oameni care trimit în ţară 7 miliarde de euro anual, atât merită din punct de vedere al instituţiilor noastre: 1,3 milioane de euro alocate efectiv anul acesta. Cred că statul român trebuie să reununţe la a mai batjocori românii de pretutindeni prin neimplicarea în sprijinirea acţiunilor lor, fie că sunt acţiuni culturale, acţiuni economice, acţiuni de promovare a României, acţiuni de consolidare a vieţii interne a comunităţilor de români. A nu îi sprijini acum, când au mai mare nevoie de noi, înseamnă a-i abandona şi a confirma că pentru unii politicieni, românii din afara frontierelor au rămas tot la starea la care au fost etichetaţi multă vreme de presă, nişte căpşunari. Ei sunt cei care au făcut posibil ca România să aibă un deficit al balanţei comerţului exterior echilibrat, prin contribuţiile lor, şi pentru aceasta trebuie să le fim recunoscători. Aş încheia, exprimând public regretul că s-au găsit politicieni care, dacă ar fi citit Legea 299, constatau că aveau mari responsabilităţi faţă de românii din străinătate, dar s-au găsit politicieni să încerce să politizeze acest forum, pe care statul român nu a fost în stare, deşi avea obligaţia să organizeze un congres anual al românilor de pretutindeni, dar statul român nu a fost în stare să îl organizeze, şi atunci cel mai uşor lucru lucru este să încerci să depreciezi sau să politizezi un asemenea eveniment. Eu nu spun că acolo nu au fost partide care, în mod neinspirat, sau organizaţii care în mod neinspirat, au afişat însemnele vreunui partid, însemnele înregistrate ale vreunui partid, sau nu au fost partide care şi-au afişat, de asemenea, însemnele culturale manifestate prin fluierături sau huiduieli - sunt însemnele lor - sau nu au fost impostori care, în calitate de candidaţi pentru românii din diaspora, s-au prezentat sub titlul de înalţi reprezentanţi ai Guvernului pentru românii din străinătate. Sigur, impostura funcţionează în toate palierele ei, dar noi avem obligaţia să luăm gestul românilor care încearcă să organizeze, din păcate, fără sprijinul statului român, pe care l-au cerut în ultimă instanţă, învitând să participe la acest forum pe preşedintele României, văzând că instituţiile abilitate pur şi simplu nu respectă legea şi nu respectă obligaţiile pe care le au, prin lege, faţă de românii din străinătate... Acesta este comentariul meu. Voi rămâne profund angajat până la capătul mandatului faţă de problemele românilor din străinătate. Am făcut acest lucru din 2005, n-am pierdut ocazia întâlnirilor cu aceşti oameni şi a discuţiilor cu ei, n-am pierdut ocazia să încerc să-i sprijin în solicitările lor ori de câte ori am revenit în ţară şi în continuare voi rămâne ataşat faţă de ei, pentru că a-i neglija înseamnă a neglija o populaţie de români cât jumătate din populaţia actuală a României. Repet, circa zece milioane de români trăiesc în străinătate şi dincolo de intervenţiile oficiale pe care le voi face, dacă mai este nevoie... ministrul de externe şi şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni m-au însoţit, deci ar trebui să nu mai fie nevoie de nici o altă intervenţie, guvernul ştie ce am constatat acolo, dar fac şi un apel public la instituţiile statului român, în mod deosebit Parlament şi Guvern, să-şi facă datoria faţă de cei circa zece milioane de români aflaţi în străinătate, oameni care nu contenesc să gândească şi să simtă româneşte şi să-şi iubească ţara de origine. Vă mulţumesc mult, vă doresc o seară plăcută!”