Congres - PSD se antreneaza pentru o noua rocada

De 15 ani, Ion Iliescu si Adrian Nastase sunt ocupanti permanenti ai locurilor 1 si 2 din conducerea PDSR-PSD. Incepand din 1997, cei doi asigura pe rand presedintia partidului, locurile fiind schimbate in functie de pozitia pe scena politica: in Opozitie, Iliescu este sef de partid, la Putere, lider este Nastase.

CONGRES. In PSD ar putea avea loc o noua mutare la presedintia partidului intre Ion Iliescu si Adrian Nastase

Intrarea in Opozitie sau castigarea Puterii a insemnat intotdeauna pentru PDSR-PSD schimbarea liderului. Cu o singura exceptie, in perioada 1993-1996, schimbarea a constat in rocada la sefia partidului intre Ion Iliescu si Adrian Nastase. Congresul PSD de joi si vineri pare sa consfinteasca "podiumul" din perioada de Opozitie: Iliescu - nr.1, Adrian Nastase - nr.2. Acesta este cel de-al treilea Congres al PSD - dupa cele din 2001 si din 2004 - acesta din urma fiind unul extraordinar, pentru desemnarea candidatului partidului la Presedintia Romaniei. Inainte de 2001, forul suprem al PDSR era Conferinta Nationala.

SCHIMBARE. Oliviu Gherman - presedinte (interimar), Adrian Nastase - presedinte executiv. Acestia erau liderii PDSR care au asigurat conducerea bicefala a partidului, in perioada 1993-1996, dupa transformarea FDSN in PDSR, cand Ion Iliescu se afla la Cotroceni, iar partidul la putere. Nastase avea sa isi pastreze pozitia-cheie pana in 1997, cand Iliescu revenea in partid. Scenariile si declaratiile de la acea vreme nu sunt departe de cele de astazi. In 1996, Iliescu pierdea Cotroceniul, se inscria la organizatia PDSR Sector 1, Oliviu Gherman se retragea din functie pentru a-i face loc lui Iliescu, iar PDSR - partid de Opozitie - trebuia sa se restructureze. Iliescu promitea ca va incerca restructurarea PDSR, va elimina coruptia din partid si ii va indeparta pe "fripturisti", pentru ca el va lucra numai cu oameni "onesti".

MISCARE. Iliescu avea sa isi intre in "drepturi" in ianuarie 1997, cand, in aceeasi zi, a fost ales de doua ori presedinte al PDSR: o data de Consiliu National, conform vechiului Statut si o data de Conferinta Nationala extraordinara, conform noului Statut. Pozitia nr.1 in partid i-a fost consfintita de Conferinta Nationala cu 622 de voturi pentru si 2 impotriva, el fiind de altfel si singurul candidat pentru acest post. Pozitia nr.2, de prim-vicepresedinte, i-a revenit lui Adrian Nastase, ales de Consiliul National. De altfel, mult-trambitata restructurare la varf anuntata de Iliescu avea sa se concretizeze in cooptarea, cu mici exceptii, a acelorasi lideri in conducerea partidului. Desfiintata prin statut, Delegatia Permanenta era inlocuita de Biroul Executiv Central, din care faceau parte prim-vicepresedintele, 4 vicepresedinti - Oliviu Gherman, Teodor Melescanu, Hildegard Puwak si Ioan Mircea Pascu - si 13 membri, printre care: Dan Ioan Popescu, Miron Mitrea, Doru Ioan Taracila, Ovidiu Musetescu, Sorin Oprescu.

SCINDARE. Vara lui 1997 a fost una de soc pentru PDSR. Conferinta Nationala a partidului din iunie, cand era programata alegerea presedintelui si a conducerii PDSR, avea ca punct terminus ruperea partidului. Grupul reformator, condus de Teodor Melescanu si din care faceau parte Iosif Boda, Mircea Cosea, Marian Enache si Viorel Salagean, se desprindea din PDSR. Autori ai unei declaratii prin care cereau eliminarea persoanelor implicate in acte de coruptie si retragerea lui Ion Iliescu, acestia au atras criticile dure ale lui Iliescu si Nastase. La lucrarile Conferintei Nationale, Melescanu cerea in numele grupului pe care-l reprezenta ca Nastase, Mitrea si Iliescu sa nu mai candideze la functii de conducere in PDSR. Ceea ce nu a fost sa fie, iar reformistii au demisionat din partid, formand ulterior ApR-ul. Iliescu a fost reales presedinte cu 483 de voturi "pentru" si 41 "impotriva", fata de precedenta Conferinta Nationala din ianuarie, cand acesta a castigat sefia partidului cu numai doua voturi impotriva. Nastase si-a adjudecat si el locul 2 in partid, de prim-vicepresedinte.

ASCENSIUNE. Locurile intre Iliescu si Nastase aveau sa se schimbe in 2000, cand PDSR revenea la Putere, iar Iliescu se muta la Palatul Cotroceni. Nastase primea stafeta de la fostul sau sef pentru a asigura conducerea interimara a partidului pana la Conferinta Nationala. Numirea lui Nastase ca prim-ministru avea sa ii consolideze ascensiunea in ierarhia PDSR. Ceea ce s-a si intamplat. Conferinta partidului din ianuarie 2001 il desemna pe Nastase drept succesor al lui Ion Iliescu. Functia de prim-vicepresedinte disparea, pentru ca, dupa cum explica Nastase, aceasta functie a fost creata special pentru el in 1997, insa se dadea unda verde pentru functia de secretar general, ce avea sa fie ocupata de Cozmin Gusa.

UNANIMITATE. La 16 iunie 2001, PDSR devenea PSD prin fuziunea cu PSDR, deschizand astfel usa pedeseristilor spre Internationala Socialista. Presedinte incontestabil a fost ales in unanimitate, asa cum era de asteptat, Adrian Nastase, care obtinea votul tuturor celor 4.030 de delegati ai Congresului. Obiectivele declarate ale lui Nastase erau atunci realizarea unitatii fortelor social-democrate, o guvernare eficienta si o politica externa guvernamentala si de partid mai dinamica. Este mandatul in care Nastase umbla la garnitura de lideri ai partidului, cooptandu-i pe unii ministri din Cabinetul sau in functii de vicepresedinte la partid, numarul total al acestora ridicandu-se la 17. Problemele de imagine, eticheta de partid corupt si baronii locali, certuri intre liderii partidului dupa pierderea alegerilor locale, divergentele Iliescu-Nastase au facut din mandatul lui Nastase unul destul de agitat. Totul avea sa culmineze cu decizia controversata a lui Nastase privind desfiintarea Delegatiei Permanente si inlocuirea acesteia cu Biroul Coordonator, format din cei mai fideli colaboratori ai fostului premier.

SCHIMB. O noua rocada Adrian Nastase - Ion Iliescu avea sa fie din oficializata de Congresul Extraordinar PSD din august 2004, de aceasta data pentru Palatul Cotroceni. Delegatii l-au desemnat in unanimitate pe Adrian Nastase candidatul partidului la Presedintie si au hotarat, tot cu vot unanim, sa il invite pe Ion Iliescu sa candideze pe listele partidului la Senat si sa revina la conducerea partidului, dupa terminarea mandatului de sef al statului. Ion Iliescu accepta invitatia si, dupa ce paraseste Palatul Cotroceni la sfarsitul lui 2004, se intoarce la matca.

REVENIRE. Filmul din 1997 se reia: Ion Iliescu era primit cu bratele deschise de Organizatia PSD Sector 1, iar acesta isi relua vechiul discurs. Critica ciocoismul unor lideri ai partidului, atitudinea dispretuitoare, dorinta de imbogatire pe orice cai si ii ataca pe corupti si oportunisti, pledand pentru eliminarea lor din partid. Critica si modul cum a gasit partidului, pus in plan secund de Guvern, faptul ca au fost cooptati in conducerea partidului ministri de la Guvern fara experienta si numirea lui Gusa pe post de secretar general, dar si structura stufoasa a partidului, pronuntandu-se pentru restructurarea acestuia. In acelasi timp, incep dezbateri incinse privind viitorul presedinte al partidului: unii il sustin pe Iliescu, altii pe Nastase, dupa care este lansata ideea de tandem. In cele din urma, formula este gasita.

ALEGERE. Presedinte - presedinte executiv - secretar general - 5-7 vicepresedinti este formula care va intra in dezbaterea Congresului de maine si poimaine al PSD, care va adopta in acest sens modificarea statutului. Iliescu este candidatul pentru prima pozitie, Nastase pentru cea de-a doua, ultimul avand insa si un contracandidat, in persoana lui Sorin Oprescu. Functia de secretar general este disputata de Miron Mitrea, Victor Ponta si Ecaterina Andronescu. Ocupantii celor trei pozitii vor fi alesi prin vot secret, urmand sa fie luata o decizie daca si vicepresedintii vor fi alesi de forul suprem sau de Consiliul National. Se va umbla si la structurile partidului. Delegatia Permanenta va disparea, urmand sa fie create un Birou Permanent National si un Comitet Executiv National. Va fi "uns" si un Guvern alternativ, in care se vor regasi sefii departamentelor si care va fi coordonat de presedintele executiv.

STRUCTURI DE CONDUCERE PDSR-PSD

1993-1996 presedinte, presedinte executiv, 8 vicepresedinti, secretar general Delegatia Permanenta (14 membri) - Biroul Executiv Central (171 membri) - Consiliul National 1997-1999 presedinte, prim-vicepresedinte, 5 vicepresedinti Biroul Executiv Central (25 membri) - Consiliul National - Conferinta Nationala 1999-2001 presedinte, prim-vicepresedinte, 6-9 vicepresedinti Biroul Executiv (23-30 membri) - Consiliul National - Conferinta Nationala 2001-2003 presedinte, 7-15 vicepresedinti, secretar general Delegatia Permanenta (presedintele, presedintele Consiliului National, vicepresedintii, secretarul general, liderii grupurilor parlamentare si ministerial) Biroul Executiv Central (25-81 membri) - Consiliul National - Congresul 2003-2005 presedinte, presedinte executiv, 17 vicepresedinti, secretar general Delegatia Permanenta - Biroul Executiv Central (157 membri) - Consiliul National - Congresul Propunere 2005: presedinte, presedinte executiv, secretar general, 5-7 vicepresedinti Biroul Permanent National (21-25 membri) - Comitetul Executiv National (75-85 membri) - Consiliul National - Congresul