Se înființează un nou Consiliu care se va lupta cu schimbările climatice

Propunerea legislativă privind înfiinţarea Consiliului Ştiinţific Consultativ pentru Climă urmărește integrarea măsurilor europene de atenuare și adaptare la schimbările climatice în strategiile, politicile și programele naționale, în contextul în care România şi-a asumat deja angajamentul de a-şi intensifica eforturile în acest sens.

Proiectul pus recent pe masa senatorilor este semnat de nouă parlamentari (de la PNL, PSD, UDMR și minorități) dar aparține liberalului Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, care spune că, înainte de a-și prelua fotoliul de europarlamentar, a vrut să le lase foștilor săi colegi din Parlamentul României „instrumentele necesare pentru a combate efectele schimbărilor climatice”.

„Efectele schimbărilor climatice le resimțim, din păcate, și pe pielea noastră. De aceea este nevoie să găsim cele mai bune soluții pentru a le combate, pentru a ne crește reziliența. Înainte de a pleca din Parlamentul României am dorit să pregătesc o propunere legislativă prin care să avem instrumentele necesare pentru a combate efectele schimbărilor climatice. (...) Adoptarea unui cadru legislativ național privind clima poate oferi previzibilitate și încredere tuturor actorilor economici. Viitoarea lege a schimbărilor climatice va facilita un proces transparent, incluziv și accesibil în domeniul politicilor climatice, la toate nivelurile, inclusiv la nivel național, regional și local, cu participarea partenerilor sociali, a mediului academic, a mediului de afaceri, a cetățenilor care pot contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice”, spune Virgil Popescu, pe o rețea de socializare.

CSCC va avea 15 membri, cu mandate de 4 ani

Concret, la Meteo, va fi înființat un consiliu cu 15 membri, Consiliul Științific Consultativ pentru Climă (CSCC), care va oferi consultanță privind politicile climatice, va aproba proiecte legislative, va colabora cu diverse entități naționale și internaționale și va elabora rapoarte de evaluare a politicilor climatice.

„Administrația Națională de Meteorologie înființează Consiliul Științific Consultativ pentru Climă, care va oferi, la cerere, consiliere de specialitate instituțiilor și autorităților publice, precum şi entităților din mediul privat cu responsabilități și atribuții în domeniul schimbărilor climatice, în vederea atingerii țintelor și traiectoriilor sectoriale stabilite de Strategia pe Termen Lung a României pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră - România Neutră în 2050 (STL)”, stipulează proiectul de lege.

Reprezentanți ai ONG-urilor, în noul Consiliu

CSCC va fi format din 15 membri, cu mandate de 4 ani, care vor putea fi reînnoite o singură dată. Conform documentului, aceștia vor fi selectați pe baza excelenței științifice și a experienței dobândite „prin activitatea profesională în mediul academic, institute de cercetare, sector privat, societate civilă, respectiv asociații și fundații nonguvernamentale”.

„Selecţia se bazează pe următoarele criterii: excelență științifică, experiență în realizarea de evaluări științifice și în furnizarea de consultanță științifică în domeniile de competență, experiență vastă în domeniul climei şi al științelor mediului sau în alte domenii științifice relevante pentru îndeplinirea obiectivelor prezentei legi, experiență profesională într-un mediu interdisciplinar într-un context internațional”, prevede inițiativa legislativă.

Citește pe Antena3.ro

După ce s-a trezit din anestezie, un bărbat și-a dat seama că medicii i-au amputat piciorul sănătos și a rămas cu cel bolnav

În contextul încălzirii globale, analizele climatice arată pentru România o creştere progresivă a temperaturii medii a aerului pe parcursul secolului XXI, în toate anotimpurile, dar mai pronunţată în sezonul de vară şi în cel de iarnă, spun inițiatorii. 

„Schimbările climatice afectează deja România atât din perspectiva calității vieții, instabilității serviciilor economice şi sociale, cât și din perspectiva desfășurării activităților sectoriale - agricultură, silvicultură, pescuit, industrie, energie, transport, construcții, turism etc.”, se arată în expunerea de motive. 

Cu ce se va ocupa noul consiliu

Conform documentului, CSCC va exercita următoarele atribuţii:

- oferă consiliere instituțiilor și autorităților publice, precum şi entităţilor din mediul privat cu responsabilități și atribuții în domeniul schimbărilor climatice;

- colaborează cu Comitetul Interministerial privind Schimbările Climatice;

- colaborează cu organisme și organizaţii, atât la nivel național, cât și internațional, din domeniul de specialitate, precum și din alte domenii afectate de efectele schimbărilor climatice;

- colaborează cu entitățile responsabile din sectorul public, în vederea elaborării avizelor și recomandărilor privind reducerea de emisii și adaptarea la efectele schimbărilor climatice;

- colaborează cu reprezentanții sectorului privat și ai societății civile, pentru identificarea celor mai bune soluții pentru îndeplinirea obiectivului de neutralitate climatică;

- analizează şi propune măsuri pentru îmbunătăţirea modului de aplicare a acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte;

- elaborează, de două ori pe an, un raport de evaluare privind nivelul de eficiență al implementării măsurilor privind atenuarea efectele schimbărilor climatice;

- elaborează studii privind estimările cantității de emisii de gaze cu efect de seră care pot fi eliberate în atmosferă într-o anumită perioadă de timp, într-un sector de activitate.

De asemenea, trebuie să facă recomandări atunci când constată, în urma evaluărilor, că propunerile entităților din mediul privat nu sunt în concordanţă cu prevederile Strategiei pe Termen Lung a României pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră România Neutră în 2050 (STL).

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă omenirea în momentul de faţă, din pricina efectelor dezastruoase induse de acestea: creşterea temperaturii medii anuale a aerului și apei oceanelor, riscul crescut de inundaţii, secetă, diminuarea rezervelor de apă potabilă, riscul crescut de incendii şi reducerea resurselor naturale vegetale şi animale, modificări şi degradări ale ecosistemelor, riscul crescut de îmbolnăvire a populaţiei.