Controversă în Parlament

Miniştrii sau ex-miniştrii care sunt parlamentari pot fi urmăriţi penal numai cu aprobarea Camerei Deputaţilor sau Senatului. Aceeaşi de­cizie luată de două in­sti­tuţii: Curtea Constituţională şi Camera Deputaţilor. Care dintre ele se va aplica?

Miniştrii sau ex-miniştrii care sunt parlamentari pot fi urmăriţi penal numai cu aprobarea Camerei Deputaţilor sau Senatului. Aceeaşi de­cizie luată de două in­sti­tuţii: Curtea Constituţională şi Camera Deputaţilor. Care dintre ele se va aplica?

O întrebare la care aleşii au avut răspunsuri diferite.

Camera Deputaţilor a adoptat ieri, în calitate de Ca­meră decizională, cu 188 de voturi pentru, 63 îm­po­trivă(PD-L) şi trei abţineri, un pro­iect de lege de modificare a Legii 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, care prevede că urmă­rirea penală împotriva mi­niştrilor care sunt parlamentari, poate începe numai cu aprobarea Legislativului. Amendamentul introdus de pesedistul Eugen Nicolicea prevede că, “dacă membrul Guvernului pentru care preşedintele a ce­rut urmărirea pe­nală este şi deputat sau senator, ministrul Justiţiei sau, după caz, primul-ministru va solicita Camerei competente să de­clan­şeze procedura de adoptare a cererii de începere a urmăririi penale”. Potrivit deciziei deputaţilor, preve­derile respective se vor aplica şi foş­tilor miniştri. Le­gea a fost adoptată de Camera De­putaţilor la doar o zi după ce Curtea Constituţională a decis acelaşi lucru. Totodată, judecătorii CCR au hotărât că pentru mi­niştrii în exerciţiu ori foşti care la data sesizării nu au şi calitatea de deputat sau senator Parchetul va cere avi­zul de urmărire preşedintelui României.

INTERPRETĂRI. Fiind pentru prima oară când două instituţii iau aceeaşi decizie în acealaşi timp, am încercat să aflăm care dintre ele se va aplica. Deputaţii jurişti au avut fiecare o altă interpretare a acestei situaţii. Pesedistul Florin Iordache a susţinut că atât decizia Curţii, cât şi legea adoptată de de­putaţi spun acelaşi lucru şi ca atare nici una dintre ele nu e superioară. “Pe fond nu este nici o problemă şi se va ţine cont de prima care va fi publicată în Monitorul Oficial”, a spus Iordache, precizând că trebuie vă­zută şi motivaţia Curţii. La rândul său, pre­şedin­­tele Comisiei juridice, conservatorul Sergiu Andon, a subliniat că decizia Curţii este un răs­puns la un caz punctual, în timp ce legea adoptată reglementează de principiu. “În final se va ţine cont de lege când va intra în vigoare. Până atunci respec­tăm decizia Curţii din momentul în care aceasta se va comunica oficial instituţiilor vizate”, a spus Andon, adău­gând că legea este mai “clară”. Po­tri­vit acestuia, a fost nevoie de această reglementare pentru că “ne aflăm într-o societate care s-a abătut mult de la normalitate, sistemul imuni­tăţii fiind creat ca un sistem de protecţie împotriva abuzurilor, împotriva lărgirii arsenalului politic cu arme care nu ţin de politică”. Andon a mai arătat că în ultimii trei ani politica s-a făcut la DNA şi la te­­leviziuni. “Prezenţa şe­fului sta­tului la Parchet şi la CSM demon­strea­ză cât e de preocupat să le aser­vească politic”, a mai spus An­don. Potrivit acestuia, noile reglementări sunt binevenite, pentru că astfel pre­zumţia de nevinovăţie nu va mai fi ignorată.

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

PD-L va ataca legea la CCR

În schimb, PD-L a ameninţat că va ataca legea adoptată ieri de Camera Deputaţilor la Curtea Constitu­­ţională. Deputatul PD-L Daniel Buda (foto) a arătat că amen­damentul lui Eugen Nicolicea  ur­mă­reşte întrunirea unor condiţii cumulative pentru începerea urmăririi penale a unui ministru care este şi parlamentar, solici­tându-se pe lângă avizul preşedintelui şi cel al Camerei din care face parte ministrul respectiv. Potrivit acestuia, decizia Curţii şi legea trebuie puse în concordanţă. “După ce vedem motivaţia Curţii îi vom solicita preşedintelui retrimiterea legii spre reexaminare, pentru a fi pusă în acord cu Constituţia”, a spus Buda, precizând că şi un atac la Curte poate fi luat în calcul. Totodată, acesta a subliniat că decizia Curţii prevede efecte numai pentru viitor. Deşi nici legea nu se aplică retroactiv, Buda a lăsat să se înţeleagă că în penal se poate ţine cont de legea care este favorabilă. Peremistul Lucian Bolcaş a susţinut că decizia Curţii rezolvă un conflict între instituţiile statului, în timp ce legea este genera­listă. “Legea se aplică în spiritul deciziei Curţii. Până intră în vi­goare legea, se face trimitere la de­cizia Curţii, iar din acel moment se aplică legea”, a spus Bolcaş. 

carmen.vintila@jurnalul.ro