Motiunea de cenzură împotriva guvernului Cîțu, inițată de USR PLUS și AUR, a suscitat discuții aprinse inclusiv între specaliștii în domeniu, chiar și cu privire la data când aceasta va fi dezbătută în Parlament.
După ce actualul președinte al PNL, Ludovic Orban, a spus că aceasta trebuie dezbătută în cinci zile, potrivit Constituției, fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, contestă afirmația spunând că nu exstă un termen legal.
Însă fostul membru al CSM, Adrian Toni Neacșu, spune că afirmațiile fostului judecător nu sunt adevărate.
"Apreciez mult intervențiile directe și pricepute ale d-lui președinte Zegrean în media ori de câte ori se pune problema unor interpretări complicate ale Constituției sau practicii constituționale. De data aceasta însă domnia sa are mai puțină dreptate, probabil și pentru că se referea la altceva decât spunea d-ul Orban, iar părerile sale sunt greșit preluate de presă.
Deci,
1. este adevărat că în Constituție nu scrie de cele 5 zile în care care este obligatoriu ca moțiunea să fie citită în Plenul reunit al camerelor. Termenul este însă prevăzut în Regulamentul Camerelor (art. 92 alin 1). Moțiunea se citește (se prezintă) obligatoriu în 5 zile de la data depunerii, adică a înregistrării sale în Parlament, care a fost vineri 3 septembrie. În Constituție este prevăzut doar termenul de cel puțin 3 zile de la citirea sa în care moțiunea trebuie votată (art. 113 alin. 3). CCR a stabilit că o moțiune odată depusă în Parlament este obligatoriu să parcurgă procedura de vot și că nu poate fi blocată administrativ sau prin decizii unilaterale ale organelor de conducere ale parlamentului. În concluzie există un calendar obligatoriu pentru dezbaterea și votarea unei moțiuni iar din acest punct de vedere Ludovic Orban are dreptate: în cel mult 5 zile de la depunere se citește in Plenul reunit și după alte cel puțin 3 zile este votată.
2. Afirmația "Ludovic Orban nu poate convoca ședința fără avizul Biroului Permanent" este iarăși eronată. Potrivit art 14 din același Regulament, "Convocarea Camerelor în şedinţă comună se face de preşedinţii acestora, de comun acord." Rolul Biroului Permanent este de a propune ordinea de zi și data desfășurării ședinței Plenului reunit, dar convocarea propriu-zisă nu o pot face, dimpotrivă, decât cei 2 președinți. Birourile permanente reunite nu convoacă niciodată parlamentul în ședință comună. Ba mai mult, președinții celor 2 camere au chiar obligația (art. 13 pct. 18, art. 14 alin. 2) ca în cazul moțiunii de cenzură să convoce ședința comună a camerelor. Potrivit art. 20 proiectul ordinii de zi este aprobat chiar de Parlament, așa că cu sau fără o hotărâre a Birourilor permanente ședința plennului reunit poate avea loc în mod cât se poate de legal.
3. Ludovic Orban a citat din Decizia nr. 1.525 din 24 noiembrie 2010 a Curții Constituționale prin care s-a stabilit negru pe alb că este interzisă nerespectarea termenul de prezentare a moţiunii de cenzură în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii acesteia și este neconstituțional refuzul supunerii acesteia spre dezbatere într-o şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului. A mai hotărât că „împiedicarea prezentării şi refuzul de a dezbate o moţiune de cenzură deja depusă sunt contrare Constituţiei, întrucât acest lucru ar echivala cu eliminarea posibilităţii opoziţiei parlamentare de a cenzura şi controla deciziile guvernamentale de angajare a răspunderii”.
Știu că este greu ca în plin scandal politic partidele să apeleze în primul rând la legalitate și tentația lor este dimpotrivă de a arunca în aer legislația și regulile constituționale, dar în ipoteza în care ne aflăm lucrurile sunt foarte simple:
moțiunea de cenzură a fost înregistrată pe 3.09.2021; cu sau fără voia birourilor permanente ședința comună de prezentare a ei trebuia să aibă loc în cel mult 5 zile de la acest moment, deci până marți, 8.09.2021, termen deja depășit; moțiunea trebuia comunicată Guvernului chiar în ziua depunerii adică de vineri, Orban a comunicat-o abia ieri pe 7.09.2021, fără ca asta să aibă influență asupra calendarului moțiunii; președinții celor 2 camere au obligația convocării plenului reunit pentru prezentarea moțiunii; refuzul, explicit sau implicit prin boicotare, a Birourilor permanente sau a plenului reunit de a permite prezentarea moțiunii și ulterior votarea ei este un comportament neconstituțional, sancționabil ușor de către CCR în cazul sesizării cu un conflict juridic; problema semnăturilor corecte sau nu a celor 1/4 din parlamentari care au inițiat moțiunea de cenzură nu poate fi analizată decât de CCR și asta doar dacă moțiunea va fi admisă și curtea va fi sesizată cu verificarea constituționalității Hotărârii Parlamentului de revocare a primului ministru prin admiterea moțiunii", scrie Toni Neac;u, pe Facebook.
Între timp, s-a stabilit ca aceasta să fie dezbătută, joi, ora 16.00, în camerele reunite ale legislativului.