Cum a încercat PSD marea corupţiei cu degetul

Amendamentul la Legea graţierii prin care senatorul PSD Şerban Nicolae a propus graţierea condamnaţilor pentru corupţie nu a mai fost discutat ieri în Comisia Juridică a Senatului. Dezbaterile din comisie s-au axat pe modificarea Legii privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, discutarea amentamentului propus de Şerban Nicolae fiind amânată pentru 21 martie.

Senatorul PSD Şerban Nicolae a depus, luni, un amendament la proiectul de lege privind graţierea, prin care condamnaţii pentru luare şi dare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu ar putea fi graţiaţi. Liderul senatorilor PSD şi-a susţinut ideea, explicând dezinvolt că nu crede că ”cei care sunt corupţi trebuie să stea trei într-un pat în condiţii de igrasie, de igienă precară în penitenicare”. Mai scrupulos a fost ministrul Justiţiei, “tehnocratul” Tudorel Toader, care a arătat că „dacă vorbim riguros”, nu s-ar graţiaza corupţii, ci pedepsele dictate de instanţe pentru faptele de corupţie. Toader a mai spus că este exclus să nu se recupereze prejudiciul în cazurile de corupţie – o altă prevedere controversată a amendamentului propus de Şerban Nicolae. “Graţierea vizează pedepsele. E vorba de graţierea unor pedepse stabilite prin hotărâri definitive de instanţa de judecată”, a spus Şerban Nicolae în timpul dezbaterilor din comisie.

Se jură că nu fură

În cursul zilei, liderii PSD s-au delimitat public de iniţiativa colegului de partid, atât Liviu Dragnea, cât şi premierul Sorin Grindeanu susţinând că nu agreează graţierea pentru fapte de corupţie. "Ministrul Justiţiei cred că a clarificat. Cred că o să o fac şi eu şi o să o subliniez: Guvernul nu susţine amendamentul. Noi am trimis un proiect de lege în Parlament care nu avea prevăzute aceste lucruri. Acel amendament nu este susţinut de către Guvern", a afirmat Grindeanu la Radio România. Întrebat pe holurile ÎCCJ dacă PSD sprijină adoptarea amendamentului, Liviu Dragnea a spus că Şerban Nicolae nu l-a consultat în privinţa propunerilor, iar partidul respinge graţierea corupţilor. "Eu nu susţin o lege a graţierii pentru fapte de corupţie. Categoric nu. Pe de altă parte, nu este cazul să ne inflamăm pentru că oricine poate depune amendamente. Oricine poate depune amendamente, cred că vor mai fi amendamente depuse de parlamentari, este dreptul lor. Oricum, este cale lungă până la decizia finală, vor fi dezbateri în comisii", a explicat Dragnea.

Preşedintele Klaus Iohannis a reacţionat şi el ieri, susţinând că “dacă s-ar graţia corupţii, cred că s-ar da un semnal total-total greşit în societate”. Iohannis a menţionat că se bazează “pe realismul şi buna-credinţă ale parlamentarilor" în acest caz. Împotriva amentamentului marca Şerban Nicolae s-a pronunţat şi şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. “În opinia noastră, graţierea nu ar trebui să se aplice celor care au comis fapte de corupţie şi, totodată, nu ar trebui să se aplice atunci când prejudiciile aduse statului nu au fost recuperate”, a explicat Kovesi.

Termenul de adoptare tacită a proiectului Legii graţierii se împlineşte pe 25 aprilie.

Raluca Turcan, preşedinte interimar PNL: Liviu Dragnea continuă o strategie duplicitară în privinţa graţierii corupţilor, aceeaşi ca şi atunci când spunea că nu ştie nimic despre OUG 13. Să-i ceară lui Şerban Nicolae să-şi retragă din proprie iniţiativă amendamentele la Legea graţierii.

Cătălin Predoiu, deputat PNL: Mulţi sunt indignaţi că Şerban Nicolae ţine morţiş să scoată corupţii din puşcărie cu amendamentele sale. Am văzut în presă o fotografie cu dânsul pe post de şofer al lui Cătălin Voicu, care era pe vremuri samsar de soluţii corupte în justiţie şi "tzutzăr" al lui Adrian Năstase. Simplu: slugile corupţilor luptă şi vor lupta întotdeauna pentru corupţi.

Liviu Dragnea s-a prezentat ieri la Instanţa Supremă, acolo unde completul de trei judecători a luat în discuţie contestaţia la executare depusă de liderul PSD în dosarul Referendumul. Dragnea susţine că Livia Stanciu, fosta şefă a ÎCCJ şi preşedintele completului care a dictat condamnarea definitivă din aprilie 2016, nu a mai apucat să semneze motivarea deciziei, motiv pentru care aceasta ar fi nulă de drept. Livia Stanciu nu mai lucra la Instanţa Supremă în momentul redactării motivării, ea pensionându-se la jumătatea anului trecut pentru a deveni judecător la Curtea Constituţională din iulie 2016. "Există o dispoziţie în Codul de procedură penală, care spune că, în ipoteza în care preşedintele completului este în imposibilitate de a semna, atunci hotărârea va fi semnată de preşedintele instanţei. E o dispoziţie legală veche", a explicat ieri şefa ÎCCJ, Cristina Tarcea. “Eu îmi pierd speranța foarte greu, cred în nevinovația mea și vreau să fac orice pentru a ajunge la adevăr”, a spus Dragnea pe holurile ÎCCJ. La închiderea ediţiei, judecătorii urmau să decidă dacă vor trimite contestaţia lui Dragnea la executare la un complet de cinci judecători. Atât avocatul liderului PSD, cât şi procurorul de şedinţă au susţinut că speţa este de competenţa completului ierarhic superior.