x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Cum ar putea ajunge bătrânii din azile să mănânce labă de urs la cină

Cum ar putea ajunge bătrânii din azile să mănânce labă de urs la cină

de Monica Cosac    |    31 Oct 2022   •   07:35
Cum ar putea ajunge bătrânii din azile să mănânce labă de urs la cină
Sursa foto: pixabay.com

Delicatesele din carne de urs, pentru care unii turiști străini vin special în România, ar urma să dispară din meniul restaurantelor vânătorești care mai servesc astfel de preparate și să ajungă pe masa bătrânilor din azile și a copiilor din orfelinate sau la bolnavii din spitale, potrivit unui proiect de lege care interzice utilizarea cărnii acestor animale în scop comercial. Mai mult, cei 11 semnatari ai proiectului legislativ, pus recent pe masa senatorilor, propun ca „trofeele urșilor” să fie declarate patrimoniu public și donate muzeelor de vânătoare. Demersul aleșilor, majoritatea neafiliați, pare să fi fost făcut în mare grabă, având în vedere că expunerea de motive este copiată mot-a-mot dintr-o petiție lansată, anul trecut, de câteva ONG-uri de protecția animalelor, iar schimbările propuse de ei devin, din start, ilegale.

Inițiatorii propunerii legislative spun că în România sunt prea mulți urși bruni braconați sau uciși cu girul autorităților, cu toate că se află pe lista speciilor de animale sălbatice protejate de importanţă comunitară. 

Mai exact, în ultimii 11 ani au fost ucise ilegal peste 3.000 de exemplare de urs brun, arată semnatarii proiectului, care susțin că cei mai mulți au fost recoltați prin derogările de la legislația care protejează speciile protejate, primite de către asociațiile de vânători. Aceste derogări ar fi folosite abuziv de aceste asociații, în scop comercial, mai spun inițiatorii documentului.

„Oficial, 2.300 de urşi au fost ucişi cu girul autorităţilor, iar restul au fost victimele braconajului dovedit. (...) Pentru împuşcarea unui exemplar, asociaţiile de vânătoare percep un tarif cuprins între 5.000 şi 20.000 de euro. Pe site-urile pe care îşi fac reclamă, asociaţiile menţionează că pentru ursul brun este nevoie de «programare din timp». Însă o astfel de «programare» reprezintă în realitate cumpărarea unui ordin de «derogare» pentru împuşcarea unui animal protejat.

Pretextul emiterii ordinelor de derogare este siguranţa publică. Însă motivul real este traficul cu trofee şi carne de urs, activitate interzisă de Convenţie, dar care se desfăşoară sub girul autorităţilor române”, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege.

Astfel că, în prezent, „în meniurile restaurantelor vânătoreşti din România se găseşte din abundenţă carne de urs şi pui de urs”, susțin aleșii care vor să schimbe legislația.

Măsura ar preveni abuzul de derogări

Conform Convenţiei europene amintite în expunerea de motive, statele membre pot emite derogări „în măsura în care nu există o alternativă satisfăcătoare la derogare”. Dar, pentru ca pericolul intereselor economice ale asociaţiilor de vânătoare din România să nu mai planeze asupra acestei specii protejate, „este necesar ca uciderea urşilor să nu mai poată fi transformată în profit”, consideră semnatarii proiectului.

„Interzicerea comercializării şi deţinerii (...) de trofee şi carne de urs brun se impune ca fiind cea mai eficientă şi rapidă metodă prin care aceste derogări ilegale să nu mai poată fi emise în mod abuziv”, se argumentează în document.

Mai mult, deși este cunoscut faptul că România are cea mai mare populaţie de urşi din Europa, cei 11 parlamentari spun că dacă statul român nu va lua măsuri privind conservarea speciilor şi a ariilor protejate, „ursul brun va fi dispărut deja ca specie, iar ariile protejate vor fi fost rase de pe faţa pământului”.

Numărul de urşi de la noi din ţară este mai mare decât jumătate din totalul acestor animale care se găsesc în Uniunea Europeană. Mai exact, din cele 6.500 de exemplare din UE, 4.000 sunt în România, potrivit comisarului european pentru Mediu, Virginijus Sinkevicius. 

40.000 de euro este valoarea unui urs brun, potrivit Legii 407/2006 privind vânătoarea și a protecția fondului cinegetic.

„Trofeele de urs”, înlocuite cu „trofeele urșilor”

Ca și în cazul altor proiecte legislative puse în dezbatere în Parlamentul României, aleșii nu și-au bătut prea tare capul nici cu argumentarea schimbărilor propuse și nici măcar cu formularea modificărilor propriu-zise din legislație.

Expunerea de motive, de exemplu, este copiată cap-coadă dintr-o petiție online, lansată, în 2021, de câteva ONG-uri de protecția animalelor, printre care se regăsesc și Federația pentru Protecția Animalelor și Mediului (FPAM) România și asociațiile: „A Doua Șansă”, Animal Shields, Arca lui Norocel, Casa lui Patrocle, Kola Kariola, K9 Friends, Negri's Place Dog Rescue, Save the Horses, Suflete dragi și The Voice for the Voiceless - Vocea necuvântătoarelor.

Dacă la argumentație au avut sursă de inspirație, la textul de lege se simte lipsa acesteia.

„Trofeele urşilor se constituie patrimoniu public (...)”, spun inițiatorii în propunerea lor, fără să fie clar dacă se referă la „trofeele de urs” sau la numeroasele victime animale și umane pe care le fac urșii, în zonele de deal și munte din țara noastră.

Inițiatorii propunerii legislative sunt deputații: Coarnă Dumitru (PSD); Tudorache Daniel (PSD); Muncaciu Sorin-Titus (AUR); Stoica Ciprian-Titi (AUR); Aelenei Dănuţ - neafiliat; Florea Daniel - neafiliat; Gavrilă Anamaria - neafiliat; Lasca Mihai Ioan - neafiliat; Roman Nicolae - neafiliat; Rusu Daniel-Gheorghe - neafiliat; Tobă Francisc – neafiliat.

„Interzicerea vânzării de trofee” - infracțiune

Proiectul legislativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 205/2004 privind protecţia animalelor are, practic, un articol unic, care completează Art. 25, alineatul 1 prin introducerea a trei literele noi: d), e) şi f).  Concret, dacă acesta va fi adoptat în forma propusă de cei 11 parlamentari, paragraful respectiv din lege va suna astfel:

Capitolul VII Sancțiuni

Articolul 25

(1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă:

(...)

d) interzicerea vânzării de trofee;

e) trofeele urşilor se constituie patrimoniu public şi se depun la muzeul de vânătoare;

f) carnea de urs provenită din braconaj cinegetic sau acţiuni de împuşcare va fi donată caselor de bătrâni, caselor de copii şi spitalelor sau incinerată, după caz”.

×