Cum joacă PNL mascarada votului prin corespondenţă

Legea votului prin corespondenţă îşi arată defectele în pragul alegerilor parlamentare. Prilej pentru liberali să repete strategia pe care au folosit-o cu votul în două tururi pentru alegerile locale. Şi acum, ca şi atunci, PNL îi cere premierului Dacian Cioloş o ordonanţă de urgenţă prin care să modifice o lege pe care parlamentarii liberali au votat-o cot la cot cu pesediştii.

Românii din diaspora nu se înghesuie să se înscrie în Registrul Electoral pentru alegerile parlamentare. Ultimul raport AEP arată că doar 2913 cetăţeni români din afara graniţelor au optat pentru votul prin corespondenţă şi numai 700 au cerut secţii noi de votare. Asta în condiţiile în care la prezidenţialele din 2014 au votat peste 300.000 de români la secţiile din străinătate, iar MAE a fost în centrul unui imens scandal politic. Statisticile îngrijorătoare le-au oferit liberalilor o nouă temă de campanie înaintea alegerilor parlamentare. Concret, la nouă luni după ce parlamentarii liberali au votat cot la cot cu pesediştii legea votului prin corespondenţă, PNL a adoptat o rezoluţie prin care îi cere Guvernului Cioloş să adopte “în cel mai scurt timp posibil” o ordonanţă de urgenţă prin care să suplimenteze numărul secţiilor de vot din diaspora şi să le ofere românilor plecaţi din ţară şansa de a se înscrie online în Registrul electoral. Adică să modifice o lege adoptată în forma actuală cu sprijinul decisiv al parlamentarilor PNL. “Pe lângă secţiile de votare din ambasade şi consulate, MAE să constituie un număr de secţii de votare cel puţin egal cu cel existent la turul II al alegerilor prezidenţiale din 2014, ţinând cont de dimensiunea comunităţilor româneşti”, cer acum liberalii. Situaţia seamănă izbitor cu cea de dinaintea alegerilor locale, când PNL i-a cerut lui Dacian Cioloş o ordonanţă de urgenţă pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin, în condiţiile în care liberalii votaseră alături de PSD sistemul cu un singur tur în mai 2015.

Scena sărutului Dragnea-Gorghiu

În octombrie 2015, Camera Deputaţilor adopta cu o largă majoritate o variantă ciuntită a votului prin corespondenţă, care se va aplica deocamdată doar la alegerile parlamentare şi nu prevede posibilitatea înscrierii online în Registrul electoral. Au fost 257 de voturi pentru, 30 împotrivă şi 12 abţineri, iar legea a fost prezentată ca un uriaş succes al clasei politice şi adoptată fără probleme de preşedintele Klaus Iohannis. În plenul Camerei, Alina Gorghiu şi Liviu Dragnea s-au felicitat reciproc pentru “reuşită”, într-o scenă care a făcut deliciul televiziunilor, cu cei doi “duşmani” politici îmbrăţişându-se în aplauzele plenului. După ce au votat la unison cu deputaţii PSD, liberalii au renunţat inclusiv la greva japoneză, fluturând în aer banderolele albe purtate o vreme în semn de protest pentru adoptarea votului prin corespondenţă. “Avem un pas făcut prin adoptarea votului prin corespondenţă pentru alegerile parlamentare, dar nu este întregul salt. Atât se poate cu această majoritate parlamentară. Sperăm ca o altă majoritate va extinde această lege după alegerile din 2016”, spunea la acea vreme liberalul Mihai Voicu, cel care renunţase la şefia Comisiei de cod electoral.

 În Comisia de cod electoral s-au opus degeaba

Actuala variantă a votului prin corespondenţă, care elimină înscrierea electronică în Registrul electoral, a fost adoptată în Comisia de cod electoral cu doar o zi înaintea votului din plenul Camerei, dat pe 28 octombrie. La acea vreme, şeful comisiei era deputatul PSD Gabriel Vlase, care preluase forul după retragerea liberalului Mihai Voicu. Într-o şedinţă de trei ore, deputaţii din comisia de cod electoral au adoptat mai multe amendamente, la propunerea PSD, inclusiv eliminarea înscrierii în mediul online şi aplicarea legii doar pentru alegerile parlamentare. Liberalii s-au abţinut la propunerea ca votul prin corespondenţă să fie valabil doar la parlamentare şi s-au opus amendamentului care se referea la eliminarea posibilităţii ca alegătorii să se înscrie online. Chiar şi aşa, amendamentele PSD au fost adoptate, iar românii din diaspora se pot înscrie doar prin poştă sau deplasându-se personal la ambasade şi consulate. “Dezamagirea constă că în anul 2015, în acest proiect de lege, înregistrarea alegătorilor pentru votul prin corespondenţă se poate face doar în scris, doar fizic, a fost eliminata posibilitatea de înscriere electronică şi nu suntem în 1980 şi nici în 1880”, a reacţionat liberalul Mihai Voicu după adoptarea legii.

Potrivit legii, amenajarea unor secţii de vot suplimentare, pe lângă cele din ambasade şi consulate, este posibilă doar dacă se primesc cel puţin 100 de cereri din aceeaşi localitate

Premierul Dacian Cioloş este chemat să repare votul prin corespondenţă după isprăvile PNL şi PSD din octombrie 2015