Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La mitinguri, in Parlament, in conferinte de presa si negocieri cu Puterea, protestarii si opozitia au cerut si cer alegeri anticipate. PDL in frunte cu premierul Boc s-a opus solicitarilor USL si ale protestatarilor, argumentand ca termenele fixate de Constitutie fac ca alegerile anticipate sa aiba loc undeva prin august-septembrie, cu doua luni inainte de alegerile parlamentare la termen, deci nu ar avea rost. In fata acestui refuz, USL cauta solutii pentru a forta mana Puterii sa declanseze anticipatele: fie demisia din Parlament, fie blocarea activitatii Legislativului. Cum doar demisia Opozitiei nu ar rezolva problema, copresedintele Victor Ponta a anuntat ca parlamentarii USL vor renunta la mandate doar in baza unui acord in care si Puterea se obliga sa faca acelasi lucru. Intre timp, UDMR si-a declarat disponibilitatea de a sustine declansarea procedurilor pentru alegeri anticipate. In acest context, Constitutia ofera mai multe posibiltati de a se ajunge la alegeri parlamentare inainte de termen.
Demisia in bloc a parlamentarilor
Daca USL si Puterea vor ajunge la un acord privind demisia in bloc a tuturor parlamentarilor se poate ajunge la dizolvarea Parlamentului. Potrivit articolului 70 (2) din Constitutie, "calitatea de deputat sau de senator inceteaza la data intrunirii legale a Camerelor nou alese sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces". In acest caz, legea fundamentala prevede la articolul 63 (2) ca "alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului". Luand in calcul acest termen care este maximal, nu obligatoriu, alegerile anticipate ar putea avea loc cel tarziu in luna mai, daca procedurile vor fi declansate de miercuri, 1 februarie, cand incepe prima sesiune parlamentara ordinara din acest an. Si daca Guvernul isi respecta obligatiile legale privind organizarea alegerilor: de a stabili data scrutinului cu cel putin trei luni inainte, precum si calendarul electoral.
Retragerea UDMR din coalitie si motiunea de cenzura
Daca UDMR va ajunge la concluzia ca e nevoie de anticipate si va trece de partea Opozitiei, actuala coalitie guvernamentala va pierde majoritatea si, implicit, sustinerea in Parlament. In prezent, coalitia PDL-UDMR-UNPR- minoritati are in Camera Deputatilor 176 de parlamentari, iar in Senat 71, in timp ce USL numara 149 de parlamentari in Camera si 66 in Senat. Daca cei 29 de deputati si senatori ai UDMR se vor alatura USL, atunci coalitia formata de cele doua Uniuni va avea 75 de parlamentari in Senat si 169 in Camera Deputatilor si 244 in cele doua Camere. Cifra ar ajunge la 261 daca USL-UDMR li se vor alatura si cei 17 deputati ai minoritatilor nationale. Chiar si fara ei, USL-UDMR ar avea majoritatea necesara sa tranteasca Guvernul printr-o motiune de cenzura. Din totalul de 467 de parlamentari, 244 ar apartine USL-UDMR, mai mult decat jumatatate plus unu cat cere Constitutia pentru adoptarea unei motiuni de cenzura. "Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot retrage increderea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la data depunerii", prevede articolul 113 din Legea fundamentala.
Demiterea Guvernului
Daca parlamentarii celor doua Uniuni vor depune o motiune de cenzura si aceasta va fi adoptata in primele trei saptamani ale sesiunii parlamentare, atunci Guvernul in frunte cu premierul va fi demis. In acest caz, se aplica prevederile articolului 85 din Constitutie care prevede ca "Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament". Daca noua majoritate USL-UDMR nu sustine premierul desemnat cu programul si echipa sa de ministri si il respinge la vot de trei ori se ajunge la dizolvarea Parlamentului si alegeri anticipate. Astfel, potrivit articolului 89 (1) din legea fundamentala "dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, Presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura. Luand in calcul ca aceasta procedura ar dura minim doua luni si ar fi declansata la sfarsitul lui februarie, dupa eventuala respingere a motiunii de cenzura, iar Guvernul va stabili data alegerilor si calendarul electoral in mai putin de trei luni, alegerile anticipate ar putea avea loc in luna iulie.
Demisia lui Boc
Un alt mod de a se ajunge la dizolvarea Parlamentului si alegeri anticipate este ca premierul Boc sa demisioneze din functie. "Functia de membru al Guvernului inceteaza in urma demisiei, a revocarii, a pierderii drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate, a decesului, precum si in alte cazuri prevazute de lege", prevede articolul 106 din Constitutie, completat de articolul 107 (3,4): "Daca primul-ministru se afla in una dintre situatiile prevazute la articolul 106, cu exceptia revocarii, sau este in imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele Romaniei va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a indeplini atributiile primuluiministru, pana la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor, inceteaza daca primul-ministru isi reia activitatea in Guvern. 4) Prevederile alineatului (3) se aplica in mod corespunzator si celorlalti membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioada de cel mult 45 de zile". Cu alte cuvinte, in cel mult o luna si jumatate de la demisia premierului, Puterea trebuie sa desemneze un premier care sa fie validat in Parlament, cu noul sau Guvern. Din acest moment, Opozitia ar avea iar la indemana prevederile articolelor 85 si 89 din Constitutie. In acest caz procedurile se vor lungi cu cel mult 45 de zile, cat este permis interimatul.
Premierul Boc are nevoie de 6 luni pentru anticipate
Termenele ce decurg din Constitutie privind organizarea alegerilor anticipate pot fi lungite de catre Guvern, caruia ii revine sarcina de a se ocupa de organizarea acestora. De altfel, intr-o polemica cu liderii USL, premierul Emil Boc declara recent ca declansarea alegerilor anticipate ar insemna in primul rand cel putin o luna pentru pregatirea mecanismelor, doua luni pentru dizolvarea Legislativului si inca trei luni pentru organizarea noilor alegeri. "Deci, iata ca trei cu doi, cu unul, sase luni de zile intr-o forma extinsa ar lua mecanismul formarii unui nou Guvern in baza alegerilor anticipate. Deci, suntem in luna februarie, sase plus doi ar insemna opt luni, deci am fi in august", a spus Boc. Cu alte cuvinte, organizarea alegerilor anticipate mai devreme de luna august depinde doar de actualul Guvern. Acesta este poate si motivul pentru care USL cere un guvern de serviciu care sa organizeze alegeri parlamentare anticipate "corecte" si care sa asigure stabilitatea economica si financiara pentru urmatoarea perioada.
Citește pe Antena3.ro
