Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este vorba despre PLX 563/2024, reprezentând o propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 37)/2004 privind alegerea președintelui României și pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Această inițiativă este redactată de către senatorul PSD Robert Cazanciuc și a fost depusă la Camera Deputaților în data de 14 octombrie 2024. Proiectul se află în consultare publică până în data de 15 noiembrie, iar Senatul este camera decizională.
Cazanciuc susține, în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege, că „examinând dispozițiile constituționale și Legea nr. 47/1992, constatăm că acestea au fost adoptate cu mai bine de 30 de ani în urmă. (…) Astăzi, este legitim să ne întrebăm dacă un cadru normativ creat în urmă cu trei decenii mai corespunde cerințelor societății actuale românești și care ar trebui să fie competențele concrete ale instanței constituționale în procedura pentru alegerea președintelui României”. „Legea 370/2004 permite contestarea la CCR a deciziei Biroului Electoral Central de înregistrare sau de respingere a înregistrării candidaturilor pentru funcția de președinte al țării. Contestarea poate fi făcută de orice persoană care are un interes legitim. Sesizată cu o astfel de contestație, care, de fapt, privește ipotetic neregularitatea unui act administrativ emis de BEC, prin competența sa directă, CCR apare nu ca un organism politico-jurisdicțional, ci ca o instanță de drept comun, ceea ce nu corespunde rangului său constituțional”, susține senatorul Robert Cazanciuc.
Se cer garanții de respectare a dreptului la apărare
În continuare, autorul propunerii legislative precizează că, deși CCR „are atribuțiile unei instanțe de drept comun, în care părțile ar trebui să aibă garanțiile unui proces echitabil, în primul rând a dreptului la apărare, judecarea de către plenul Curții Constituționale a acestor contestații se face în procedura uzuală a unei instanțe constituționale, fără prezența părților”.
„Având în vedere rolul conferit CCR de garant al supremației Legii fundamentale și ținând cont de poziția CCR în arhitectura instituțională a statului, a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României nu înseamnă a desfășura o activitate jurisdicțională cu caracter tehnic, ci semnifică abilitatea dată de Constituție pentru a verifica modul în care organele în procedura electorală au respectat dispozițiile constituționale și legile în materie”, se mai arată în această expunere de motive.
Astfel, este de părere Cazanciuc, „pentru a aduce garanții de asigurare a dreptului la un proces echitabil”, trebuie aduse trei modificări la legislație.
Trei modificări cruciale
Prima se referă la modificarea articolului 31 din Legea 370/2001, „astfel încât deciziile BEC privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor pentru funcția de președinte al României ori a semnelor electorale care vizează aceste candidaturi să nu mai fie contestate la CCR, ci la ÎCCJ – Secția de contencios administrativ și fiscal, Completul de 5 judecători, cu citarea părților, decizând în mod definitiv. Iar dosarele privind candidaturile să fie transmise de către BEC la CCR în vederea verificării procedurii pentru alegerea președintelui României”.
Citește pe Antena3.ro
A doua modificare vizează articolul 38 din Legea 47/1992, „în sensul stabilirii unei majorități calificate de două treimi din numărul judecătorilor Curții Constituționale pentru emiterea hotărârii privind respectarea procedurii de alegere a președintelui României desfășurate în fața Biroului Electoral Central, ca o garanție suplimentară pentru a proteja dreptul de a fi ales în funcția de șef al statului, similar majorității cerute în procedura de validare de către CCR a referendumului”.
De asemenea, a treia modificare vizează articolul 52 alineat 3 din Legea nr. 47/1992, „în sensul introducerii unor noi excepții de la regula generală potrivit căreia dezbaterile Curții Constituționale au loc fără citarea părților, respectiv cauzele referitoare la soluționarea contestațiilor privind alegerile pentru funcția de președinte al României”.
Proiectul de lege se află, în acest moment, în procedura de avizare la Consiliul Legislativ, la Consiliul Economic și Social și la Guvernul României.
Eliminată din bătălia pentru Cotroceni, Șoșoacă deschide lista la parlamentare, cu voie de la BEC
Această inițiativă legislativă vine după ce, la începutul acestei luni, Curtea Constituțională a invalidat candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. Pe mai multe pagini, cei cinci judecători CCR care au anulat candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale susțin că orice opinie, atitudine, discurs sau poziție care critică apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO încalcă prevederile Constituționale, iar un candidat care are un asemenea „CV” nu poate candida la alegerile prezidențiale. Mai mult, apartenența la aceste două organizații este, potrivit CCR, „opțiune ireversibilă de tip constituțional”.
Concluzia celor cinci judecători care au pronunțat această hotărâre este aceea că înregistrarea candidaturii Dianei Ivanovici Șoșoacă la alegerile prezidențiale „încalcă condițiile de eligibilitate prevăzute în dispozițiile constituționale ale articolului 1 alineatele 3 și 34, ale articolului 80 alineat 2, corelate cu cele ale articolelor 148 și 149, cu referire la valorile democrației, la statul de drept, la respectarea Constituției, corelate cu garanția politico-militară, respectiv apartenența României la UE și NATO”.
Ei bine, la data de 19 octombrie, Biroul Electoral Municipal de Circumscripție București a emis Decizia nr. 10/2024 privind admiterea candidaturilor pentru Partidul SOS România la alegerile pentru Senat și pentru Camera Deputaților. Cu această ocazie, au fost admise candidaturile, decizia putând fi atacată în termen de 48 de ore de la emitere, la Tribunalul București. Până ieri, nimeni nu contestase aceste liste, însă mai este timp astăzi ca acest lucru să se întâmple. Prima poziție pe lista SOS România pentru Senat este ocupată de Diana Șoșoacă, în timp ce lista pentru Camera Deputaților este deschisă de Dumitru Coarnă.
