Ludovic Orban ia în calcul atacarea la Curtea Constituțională a legii adoptate, ieri, de Camera Deputaților, prin care Parlamentul, și nu Guvernul, este cel care urmează să decidă data alegerilor generale. Premierul acuză Legislativul că s-ar afla într-un conflict de interese, în condițiile în care interesul celor care au votat această lege este de a rămâne cât mai mult în funcții. Asta, în condițiile în care, în Executivul Orban, 11 din cei 18 miniștri, incluzând-o aici și pe Raluca Turcan, dețin concomitent și calitatea de senator sau deputat.

Camera Deputaților, ca for decizional, a adoptat, ieri, proiectul de lege care prevede că Parlamentul va stabili data alegerilor parlamentare, după ce, luni, actul normativ a trecut, cu un vot zdrobitor, și de Senat. Stabilirea scrutinului se va face prin lege organică, nu prin Ordonanță de Urgență. După vot, premierul Ludovic Orban a avut o reacție virulentă la adresa Legislativului, pe care îl acuză de conflict de interese. „Nu-mi amintesc ca, în 30 de ani, parlamentarii să stabilească data alegerilor. Parlamentarii sunt parlamentari în funcție. Interesul lor este să rămână cât mai mult în funcție. Această decizie a Parlamentului este rezultatul deciziei CCR, care a zis că poate să stabilească data alegerilor și Guvernul, și Parlamentul. Pronunțarea a fost legată de alegerile locale, acum situația este diferită. După părerea mea, este un conflict de interese. Analizăm cu constituționaliștii noștri temeiul atacării la Curte”, a spus Orban.

Trei sferturi din Cabinet este și în Parlament

Ieșirea lui Orban este cel puțin ciudată, având în vedere că, din cei 18 membri ai Cabinetului pe care îl conduce, 11 sunt și parlamentari. Astfel, vicepremierul Raluca Turcan are și calitatea de deputat, ea vânând, anul trecut, chiar și șefia Camerei Deputaților. Florin Cîțu, ministrul Finanțelor Publice, este și senator. Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne, este deputat. La fel și Cătălin Predoiu, ministrul Justiției.

Pe lista deputaților în funcție se mai numără Virgil Popescu – ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Lucian Bode – ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Adrian Oros – ministrul Agriculturii, Costel Alexe – ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ion Ștefan, zis „Grindă” – ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Ionuț Stroe – ministrul Tineretului și Sportului și Bogdan Gheorghiu – ministrul Culturii.

Citește pe Antena3.ro

Cine este soția lui Călin Georgescu. Cristela este educator holistic și promovează anti-feminismul: ”Nu fiți pantalonoase”

Alegerile, cel mai devreme - pe 6 decembrie, cel mai târziu - pe 15 martie

Proiectul devenit, ieri, lege, a fost inițiat de PSD, ALDE și UDMR și prevede că data alegerilor parlamentare va fi stabilită de Legislativ, prin lege organică, și nu de Guvern. Conform actului normativ, data-limită pentru organizarea alegerilor legislative este 15 martie 2021, dar nu mai devreme de 6 decembrie 2020.

Reamintim că și în privința stabilirii datei alegerilor locale, tot Parlamentul a fost forul decizional, după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională atât ordonanța de urgență a Guvernului, cât și legea de respingere a acestei ordonanțe, cu privire la prelungirea mandatelor aleșilor locali. CCR a decis, atunci, că data alegerilor poate fi stabilită atât de Guvern, cât și de Parlament, dar acest lucru trebuie să reiasă clar dintr-o lege adoptată de Legislativ.

Premierul Orban: „După părerea mea, este un conflict de interese. Analizăm cu constituționaliștii noștri temeiul atacării la CCR”