In cadrul şedintei din data de 14 noiembrie 2005, Curtea Constitutionala, continuand dezbaterea asupra celor doua sesizari formulate de un numar de 53 de senatori, respectiv 134 de deputati, referitoare la neconstitutionalitatea unor articole din regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului, s-a pronuntat dupa cum urmeaza:
In legatura cu criticile de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile:
art.4 alin.(5) - pana la alegerea Biroului Permanent pot avea loc numai dezbateri cu privire la validarea mandatelor de senatori a procedurilor necesare depunerii juramantului sau legate de constituirea noului Senat
art.12 alin.(1) - Senatul hotaraste prin vot asupra listei cuprinzand numele si prenumele senatorilor propusi pentru validarea alegerii, ordonati pe circumscriptii electorale
art.31 alin (1)- presedintele Senatului caruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce sedinta Biroului Permanent sau pe cea de plen in care se discuta revocarea sa (2)- la conducerea sedintelor prevazute la alin 1 presedintele senatului va fi inlocuit de unul dintre vicepresedinti desemnat de biroul permanent
art.38 alin.(1)- Biroul Permanent lucreaza in prezenta majoritatii membrilor sai si adopta hotararile cu votul deschis al majoritatii membrilor prezenti. Hotararile importante se publica pe site-ul Senatului
art.121 alin.(1) - Senatul adopta legi,hotarari, motiuni si alte acte cu caracter politic in prezenta majoritatii senatorilor.
Curtea a constatat ca acestea sunt neintemeiate şi, ca atare, textele sunt constitutionale.
2. In privinta dispozitiilor art.30 alin.(1) din Regulament, care prevad ca revocarea din functie a preşedintelui Senatului poate fi propusa la cererea a minimum o treime din numarul total al senatorilor, atunci cand persoana care detine aceasta functie incalca prevederile Constitutiei ori incalca grav sau in mod repetat prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului şedintelor comune ale celor doua Camere, Curtea a decis ca acestea sunt neconstitutionale. Caracterul neconstitutional al acestor dispozitii regulamentare deriva din faptul ca textul se abate de la dispozitiile art.64 alin.(5) din Constitutia Romaniei şi instituie o confuzie intre revocarea politica şi revocarea ca sanctiune a preşedintelui Senatului, incalcandu-se prevederile constitutionale privitoare la respectarea configuratiei politice in ce priveşte alcatuirea birourilor permanente şi a comisiilor parlamentare, precum şi la dreptul la aparare.
Curtea Constitutionala observa ca, potrivit art.64 alin.(5) din Legea fundamentala, birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere. Din acest text constitutional rezulta, fara echivoc, ca prin configuratia politica a fiecarei Camere se intelege compunerea acesteia rezultata din alegeri, pe baza proportiei pe care grupurile parlamentare o detin in totalul membrilor Camerei respective. In virtutea configuratiei politice izvorate din vointa corpului electoral se desemneaza şi preşedintele Camerei Deputatilor, şi preşedintele Senatului. Votul acordat preşedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decat in cazul in care grupul care l-a propus cere revocarea politica a acestuia sau, in cazul unei revocari ca sanctiune, cand acest grup sau o alta componenta a Camerei solicita inlocuirea din functie a preşedintelui pentru savarşirea unor fapte care atrag raspunderea sa juridica. Aceasta inlocuire se poate face numai cu o persoana din acelaşi grup parlamentar, care nu-şi poate pierde dreptul la functia de preşedinte in virtutea rezultatelor obtinute in alegeri, respectandu-se principiul configuratiei politice.
3. De asemenea, au fost declarate neconstitutionale prevederile alin.(2) ale aceluiaşi articol regulamentar, potrivit carora revocarea din functia de preşedinte al Senatului poate fi propusa şi de jumatate plus unu din numarul total al senatorilor, intrucat solutia revocarii preşedintelui uneia din Camerele Parlamentului, pentru considerente politice conjuncturale, incalca prevederile art.64 alin.(5) din Constitutie referitoare la mentinerea configuratiei politice a Camerelor pe intreaga durata a legislaturii.
4. Mentinandu-şi jurisprudenta anterioara (Decizia nr.45/1994), Curtea a constatat şi neconstitutionalitatea dispozitiilor art.170 alin.(2) din Regulamentul Senatului, in conformitate cu care autoritatile publice sesizate cu o petitie au obligatia de a informa Senatul, in scris, in termen de cel mult 30 de zile, cu privire la solutia adoptata. In acest sens, Curtea a retinut ca obiectul de reglementare al regulamentelor parlamentare priveşte exclusiv organizarea interna şi functionarea celor doua Camere, neputand astfel stabili obligatii in sarcina unor subiecte de drept din afara acestora, cu exceptia celor care intra in raporturi constitutionale cu Senatul.
5. Curtea Constitutionala constata ca, date fiind legaturile nemijlocite cu dispozitiile art.30 alin.(1) şi (2), sunt neconstitutionale şi prevederile art.32 alin.(1) din Regulament, potrivit carora revocarea preşedintelui Senatului este urmata de alegerea unui nou preşedinte, cu respectarea dispozitiilor art.24 din aceleaşi Regulament. Se observa ca acestea contravin prevederilor art.64 alin.(5) din Constitutie deoarece omit aplicarea in astfel de situatii a dispozitiilor regulamentare ale art.23 alin.(3), care stabilesc ca "apartenenta politica a membrilor Biroului permanent, in care se include şi preşedintele Senatului, trebuie sa reflecte configuratia politica rezultata din alegeri ...".
II. Cu privire la Regulamentul Camerei Deputatilor a retinut urmatoarele:
6. Examinand sesizarea privind neconstitutionalitatea unor prevederi ale Regulamentului Camerei Deputatilor, Curtea a respins, ca neintemeiate, criticile referitoare la dispozitiile:
art.25 - dupa articolul 25 se introduce doua articole noi articolele 25 indice 1 si 25 indice 2 cu urmatorul cuprins..
art.251 alin.(5) - presedintele Camerei Deputatilor caruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce sedinta Biroului Permanent sau pe cea a plenului in care se discuta revocarea sa. El va fi inlocuit prin votul Biroului Permanent de unul dintre vicepresedinti
art.252 alin.(1) - revocarea din functie a oricaruia dintre ceilalti membri ai Biroului Permanent poate fi solicitata de grupul parlamentar care l-a propus
7. In privinta dispozitiilor :
art.251 alin.(1) - revocarea din functie a presedintelui Camerei Deputatilor poate fi propusa cand se schimba majoritatea politica din Camera Deputatilor de catre majoritatea deputatilor
alin (2) - revocarea din functie a presedintelui Camerei Deputatilor poate fi propusa si la cererea a minimum o treime din numarul total al deputatilor in una dintre urmatoarele situatii: a) incalca prevederile Constitutiei, b) incalca grav sau in mod repetat prevederile regulamentului Camerei Deputatilor sau ale Regulamentului sedintelor comune ale Camerei si Senatului
(4) - propunerea de revocare se depune la Biroul Permanent care verifica din punct de vedere formal indeplinirea conditiilor prevazute la alin 1, 2,3,7, dupa caz urmand ca acesta sa introducea in proiectul ordinii de zi a urmatoarei sedinte de plen propunerea de revocare. Dezbaterea asupra propunerii de revocare se va realize curespectarea prevederilor articolului 216. Dezbaterea se realizeaza pe baza unui aviz consultativ al Comisiei juridice in legatura cu situatiile prevazute la alin 2 literele a si b
(7) - in cazul in care este revocat presedintele Camerei Deputatilor, la cererea majoritatii politice nou formate, din randul careia a fost ales noul presedinte aceasta va ceda o functie de vicepresedinte pentru tot restul legislaturii grupului parlamentar care a detinut functia de presedinte al Camerei Deputatilor pentru a se respecta configuratia politica in conformitate cu prevederile articolului 20 alin 3. Functia de vicepresedinte care este cedata va fi stabilita prin renegociere in interiorul majoritatii politice respective si va fi precizata in cererea de revocare inaintata Biroului Permanent. In cazul in care noul presedinte ales apartine unui grup parlamentar din cadrul majoritatii politice care a propus revocarea respectarea configuratiei politice se realizeaza prin renegociere in cadrul acestei majoritati.
art.252 alin.(2)- revocarea din functie a oricaruia dintre ceilalti membri ai biroului per,manent poate fi propusa si la cererea a minimum o treime din numarul total al deputatilor in una dintre urmatoarele situatii: a) incalca prevederile Constitutiei; b) incalca grav sau in mod repetat prevederile regulamentului Camerei Deputatilor sau ale Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului
Curtea constata ca acestea sunt neconstitutionale pentru aceleaşi motive avute in vedere la art.30 alin.(1) şi (2) din Regulamentul Senatului.
8. Sintagma "sau a mai mult de jumatate din numarul membrilor comisiei" din cuprinsul alin.(5) al art.43 este neconstitutionala deoarece permite majoritatii membrilor unei comisii parlamentare sa solicite revocarea unui membru al acesteia, cu infrangerea configuratiei politice reglementata de art.64 alin.(5) din Constitutie.
9. Trimiterea facuta la prevederile art.86 alin.(2) pct.2 lit.c), in virtutea carora se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputatilor, ca prima Camera sesizata, proiectele legilor organice prevazute de Constitutia Romaniei la art.55 alin.(3), care reglementeaza conditiile privind indeplinirea indatoririlor militare de catre cetatenii romani, sunt neconstitutionale deoarece reprezinta un adaos nepermis la prevederile Legii fundamentale.
10. Dispozitiile de la lit.e2) şi e3), nou introduse la art.86 dupa lit.e) a pct.2 al alin.(3), referitoare la examinarea de catre Camera Deputatilor - in calitate de Camera decizionala - a proiectului de lege cu privire la prelungirea mandatului Parlamentului şi la juramantul deputatilor şi senatorilor sunt neconstitutionale deoarece in primul caz aceasta prelungire se face de drept, iar in cel de al doilea caz reglementarea se face prin lege organica adoptata in şedinta comuna a celor doua Camere.
Potrivit art.147 alin. (1) din Constitutie, dispozitiile din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, işi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept. Deciziile se aduc la cunoştinta Senatului, respectiv a Camerei Deputatilor şi se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
