Declinul accentuat al Partidului Naţional Liberal, în cifre

Partidul Naţional Liberal pare să-şi primească răsplata electorală pentru asocierea politică pe care a făcut-o, începând cu anul 2014, cu fostul partid al lui Traian Băsescu. Plecat de la un procent de aproape 19%, exprimat prin vot atât la alegerile locale, cât şi la cele parlamentare din anul 2008, vechiul PNL cunoaşte, în perioada post-USL, un declin. Rezultatele parţiale ale alegerilor locale de duminică arată că, unite, PDL şi PNL au strâns, la nivel naţional, 34,32% din voturi. Mai bine de jumătate din aceste voturi sunt aduse de aripa fostului PDL, ceea ce arată că fostul PNL a fost votat de un procent de maximum 16%. Capitala reprezintă un adevărat dezastru pentru liberali: sub 12% la nivelul Bucureştiului. Jurnalul Naţional a refăcut traseul electoral al PNL, de la alegerile locale din anul 2008, până în prezent.

Unirea cu PDL sau susţinerea pentru guvernul tehnocrat, apariţia pe piaţă a unei mişcări politice noi, reprezentată de Nicuşor Dan, par a fi factorii care au condus la situaţia PNL din aceste ultime alegeri. Statistic, PNL a avut, după patru ani de guvernare 2005 – 2008, un rezultat la alegerile parlamentare de la sfârşitul anului 2008 de 18,6% din voturi. 18,57 la sută este scorul pe care partidul, condus la acea vreme de Călin Popescu Tăriceanu, l-a obţinut pentru Camera Deputaţilor şi 18,74% este scorul obţinut la Senat. În ceea ce priveşte localele din vara anului 2008, Partidul Naţional Liberal, aflat în ultimul an de guvernare, a avut un scor la nivel naţional de 18,20%.

USL, rampa de lansare a PNL

Uniunea Social Liberală a însemnat pentru PNL o rampă de lansare. Imediat după înlăturarea de la guvernare a lui Emil Boc şi a lui Mihai Răzvan Ungureanu, USL a câştigat alegerile locale din 2012. Împreună, PSD şi PNL au obţinut, atunci, 760 de mandate în consiliile judeţene (50,25% din voturile exprimate), în timp ce fostul PDL a încasat 223 de mandate, reprezentând 15,39% din voturi. Situaţia primăriilor câştigate de PNL, alături de PSD, a fost una cu adevărat explozivă: peste 1.322 de mandate, reprezentând 41,57% din voturi, în timp ce PDL, cu Vasile Blaga a conducere, a obţinut, atunci, doar 480 de mandate (15,66% din voturi). USL a avut, în 2012, 36 de mandate de preşedinte de consilii judeţene (87,8% din voturi), iar PDL un singur mandat (2,43%).

Referendumul si parlamentarele din 2012 arătau un PNL pe val

Explozia voturilor anti-Băsescu şi anti-PDL a avut loc pe 29 iulie 2012, când 7,4 milioane de români au decis să voteze “DA”, la referendumul pentru demiterea preşedintelui. Demersul a fost pornit în Parlment de PNL şi PSD. Împotriva acestui demers s-au postat actualii aliaţi ai foştilor liberali. În ciuda votului popular masiv, Băsescu a rămas la Cotroceni. Rezultatul? La parlamentarele din toamna lui 2012, Uniunea Social Liberală a depăşit toate aşteptările. Împreună, PNL şi PSD au obţinut 68,63% din mandatele pentru Camera Deputaşilor şi 60,1% din cele pentru Senat. Asta în timp ce ARD, condusă de fostul PDL, a avut 16,5% din voturi pentru deputaţi şi 16,7% pentru senatori.

Ruperea USL, începutul sfârşitului

Statistic, se poate observa că declinul electoral al liberalilor a început cu ocazia alegerilor europarlamentare din primăvara lui 2014, când liberalii au ieşit de la guvernare, au decis să meargă separat de PSD la alegerile pentru ParlamentuL European şi au demarat primele negocieri cu PDL. Rezultatul a fost unul pe măsură. Partidul Social Democrat a obţinut peste 2 milioane de voturi, concretizate în 16 mandate de europarlamentar, în timp ce PNL a fost votat doar de 835.000 de alegători, obţinând doar 6 mandate. Actualii aliaţi, cu care PNL a fuzionat, au obţinut, în 2012, doar 680.000 de voturi, reprezentând 5 mandate de europarlamentar. Împreună, PNL şi PDL au strâns 11 madate, cu cinci mai puţin decât PSD.

Localele din 2016: dezastru în Capitală

Declinul electoral al PNL cunoaşte acum apogeul. În Bucureşti, potrivit rezultatelor parţiale comunicate de către Biroul Electoral Central, liberalii au obşinut 11,21% din voturi. Asta în timp ce PSD are, potrivit aceleiaşi surse, peste 43% la sută din voturi. Comparativ cu alegerile locale de acum patru ani, când scorul electoral al USL a fost, la Capitală, de 55,65% pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, totalizând 37 de mandate. Toate primăriile de sector au fost câştigate de USL. Din acestea, Primăria Sectorului 1 şi cea a Sectorului 6 au fost adjudicate de către liberali. Andrei Chiliman a fost votat de 74,27% din electoratul Sectorului 1, iar Rareş Mănescu a primit voturile a 49,96% dintre cetăţenii Sectorului 6. În 2016, nicio primărie de sector nu a fost câştigată de vreun reprezentant al actualului PNL, compus din fostul PNL şi fostul PDL. La nivel naţional, o parte din voturile liberalilor s-au direcţionat, în mod natural, către ALDE, condus de Călin Popescu Tăriceanu, formaţiunie care a obţinut 5,46% din voturi.