Democraţia, "asomată" în câteva minute. Alegerile locale şi parlamentare din 2012, comasate rapid de premierul Boc

Promovarea legilor importante prin asumarea raspunderii a devenit un sport deopotriva preferat si periculos pentru Guvernul Boc. Preferat de­oa­rece este un mijloc rapid de adop­tare a unei legi, si periculos de­oa­rece prin asumarea raspunderii se evi­ta dezbaterile parlamentare, un mod de­mocratic de a imbunatati un act normativ inainte de a fi adoptat si promulgat.

Pentru a opta oara, Guvernul si-a asumat ieri raspunderea in Parlament pe legea privind comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare si pe legea privind promovarea ju­de­ca­torilor la instanta suprema. Cum, po­trivit Agerpres, Guvernul actual a ba­tut recordul in materie de as­u­marea raspunderii dupa ’90, premierul Emil Boc a demonstrat cu acest prilej ca a capatat si experienta in materie. Sefului Executivului nu i-au luat decat cateva minute sa pre­zin­te parlamentarilor principalele pre­vederi ale proiectului de lege pri­vind comasarea alegerilor, intinse pe trei pagini. El nu a insistat asupra im­pli­catiilor acestei decizii de comasare si nici nu a prezentat detalii suplimentare legate de actul normativ. A vorbit mai mult despre proiectul care reglementeaza promovarea jude­ca­to­rilor la Inalta Curte de Casatie si Justitiei (ICCJ), el aratand ca actul normativ raspunde recomandarilor UE privind reforma justitiei si combaterea coruptiei, asigurand si un maxim de transparenta a procedurii. Boc a mai spus ca proiectul propus de Guvern asigura si garantii profesionale in cazul judecatorilor care doresc sa acceada la ICCJ. Pe astfel de declaratii, premierul le-a cerut parlamentarilor sa acorde Guvernului un vot de incredere pentru acest proiect de lege. Nici cu propunerile de imbunatatire a acestor proiecte Guvernul nu a fost mai deschis. Exe­cutivul a acceptat doar cinci amendamente dintr-un total de 18 depuse la cele doua proiecte de lege. Propuneri agreate au venit din partea PDL (3), UDMR si grupul parlamentar al PNL (cate unul).

Astfel, potrivit legii de comasare, "in anul 2012, alegerile pentru au­to­ri­tatile administratiei publice locale vor avea loc la data alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat, stabilita prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor si Autoritatii Electorale Permanente. Primarii, pre­se­din­tii consiliilor judetene, consilierii lo­cali si judeteni in functie isi exercita mandatul pana la data validarii noilor alesi". Actul normativ prevede ca ale­ge­rile pentru Came­ra Deputatilor si Senat din 2012 au loc in colegiile unino­minale delimitate prin hotarare a Guvernului cu cel putin patru luni inaintea datei alegerilor, la propu­ne­rea unei comisii parlamentare speciale constituite din cate doi re­pre­zentanti ai fiecarui grup parlamentar.

Legea precizeaza ca o persoana nu poate candida in acelasi timp pentru functia de primar si pentru un mandat de senator sau deputat si nici pentru functia de presedinte al consiliului judetean si pentru un mandat de senator sau de deputat. In cazul incalcarii acestor dispozitii toate candidaturile aceleiasi persoane sunt nule de drept.

In cazul organizarii alegerilor parlamentare cu cele pentru autoritatile publice locale se utilizeaza liste electorale permanente, suplimentare si complementare, iar in sectiile de votare vor exista urne etichetate conform destinatiei lor, astfel una pentru Camera De­pu­tatilor si Senat, una pentru presedintele consiliului judetean si consiliul judetean, una pentru primar si consiliul local. Introducerea buletinului de vot intr-o alta urna decat cea destinata buletinului de vot nu atrage nulitatea acestuia. Actul normativ mai prevede detalii tehnice despre constituirea birourilor electorale, dar si faptul ca cheltuielile pentru pregatirea, organizarea si desfasurarea alegerilor se suporta de la bugetul de stat.

USL a depus motiunea "Dupa 22 de ani, democratia este in pericol"
USL a depus o motiune de cenzura ca ur­mare a angajarii raspunderii Gu­vernului, intitulata "Dupa 22 de ani, de­mocratia este in pericol". "Proiectul privind comasarea alegerilor este un demers discretionar, unilateral si an­ti­democratic al actualei puteri, ela­borat fara consultarea societatii civile si impus prin procedura angajarii ras­punderii, Parlamentul fiind din nou eliminat din ecuatia democratica", se arata in motiunea de cenzura. Comasarea alegerilor este un simulacru de procedura legislativa, sustin initiatorii. De asemenea, in motiune este sustinut faptul ca prelungirea mandatelor alesilor locali in functii inseamna schimbarea regulilor in timpul jocului. Si se arara ca nu se intrunesc niciuna dintre conditiile special prevazute de lege care sa justifice prelungirea mandatelor actualilor alesi locali. In textul motiunii se precizeaza ca fraudarea alegerilor este "adevarata miza a comasarii ale­gerilor". "Intreaga procedura de an­ga­jare a raspunderii este una abuziva, nedemocratica si adanceste criza de le­gitimate cu care deja va confruntati. (...) Promovand legea comasarii alegerilor, prin procedura angajarii, veti reporta aceasta criza de legitimi­ta­te si pentru urmatorii 4 ani. Vom avea alesi locali nelegitimi, un Parlament nereprezentativ, pe modelul celui din ultimii ani, cand ati fortat crearea unui grup parlamentar de transfugi politici, impreuna cu care ati dat nastere unei majoritati toxice ne­socotind vointa electoratului", se mai arata in textul motiunii. Conform Constitutiei, Guvernul isi poate an­gaja raspunderea in fata Camerei De­putatilor si a Senatului, in sedinta co­muna, asupra unui program, a unei de­claratii de politica generala sau a unui proiect de lege. Guvernul este de­mis daca o motiune de cenzura, de­pusa in termen de 3 zile de la pre­zen­tarea programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, a fost adoptata cu votul ma­jo­ri­tatii deputatilor si senatorilor. Daca Guvernul nu a fost demis prin mo­tiunea de cenzura, proiectul de le­ge prezentat se considera adoptat. Copresedintele USL Victor Ponta a precizat ca daca motiunea nu va fi adoptata de Parlament, va ataca legea la Curtea Constitutionala.